România şi Bulgaria se clasează şi în acest an, la fel ca şi în 2020, pe ultimele locuri în Tabloul de bord european privind inovarea, arată un raport publicat luni de Comisia Europeană (CE).

România se află la 35,09% din valoarea medie a indicatorului calculat pentru UE, faţă de 31% în 2014. Potrivit Comisiei Europene, puncte forte ale României sunt: impactul vânzărilor, digitalizarea şi sustenabilitatea mediului. Principalii trei indicatori includ exporturile de produse medium şi high-tech, rata de penetrare a internetului în bandă largă şi cheltuielile de capital de risc. Creşteri recente ale performanţelor au fost observate în domeniul co-publicaţiilor internaţionale ştiinţifice, a celor mai citate publicaţii, a doctoranzilor străini, a ratei de penetrare a internetului în bandă largă şi a IMM-urilor inovatoare care colaborează cu altele.

Comisia a publicat luni Tabloul de bord european privind inovarea 2021, care arată că performanţele Europei în materie de inovare continuă să se îmbunătăţească în întreaga UE. În medie, performanţa în materie de inovare a crescut cu 12,5% din 2014. Se remarcă un proces continuu de convergenţă în cadrul UE, ţările cu performanţe mai scăzute înregistrând o creştere mai rapidă decât ţările cu performanţe mai bune şi reducând astfel decalajul în materie de inovare.

Conform Tabloului de bord regional privind inovarea 2021, această tendinţă se aplică inovării din toate regiunile UE. În peisajul mondial, UE are o performanţă mai bună decât competitorii săi precum China, Brazilia, Africa de Sud, Rusia şi India, în timp ce Coreea de Sud, Canada, Australia, Statele Unite şi Japonia au un avans de performanţă faţă de UE. Tabloul de bord european privind inovarea din acest an se bazează pe un cadru revizuit care include noi indicatori privind digitalizarea şi durabilitatea mediului, aliniind tabloul de bord la priorităţile politice din UE.

Pe baza punctajelor obţinute, ţările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori emergenţi.

Suedia continuă să fie liderul UE în materie de inovare, urmată de Finlanda, Danemarca şi Belgia, cu performanţe în materie de inovare cu mult peste media UE.
 

Grupurile de performanţă tind să fie concentrate geografic, liderii în materie de inovare şi cei mai puternici inovatori situându-se în vestul şi nordul Europei, iar majoritatea inovatorilor moderaţi şi emergenţi în sudul şi estul Europei.

În medie, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut cu 12,5 puncte procentuale începând din 2014. Performanţa a crescut cel mai mult în Cipru, Estonia, Grecia, Italia şi Lituania.

Cinci state membre au înregistrat o îmbunătăţire a performanţei de 25 puncte procentuale sau chiar mai mult (Cipru, Estonia, Grecia, Italia şi Lituania). Patru ţări membre au înregistrat o îmbunătăţire a performanţei cuprinsă între 15 şi 25 puncte procentuale (Belgia, Croaţia, Finlanda şi Suedia). Pentru opt state membre, performanţa s-a îmbunătăţit între 10 şi 15 puncte procentuale (Austria, Cehia, Germania, Letonia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Spania). Celelalte 10 ţări membre au înregistrat o îmbunătăţire a performanţei cu până la zece puncte procentuale.

Comparând media UE cu o selecţie de concurenţi la nivel mondial, ţara cea mai inovatoare este Coreea de Sud, cu 36% peste scorul UE în 2014 şi cu 21% peste scorul UE în 2021. UE se situează înaintea Chinei, Braziliei, Africii de Sud, Rusiei şi Indiei în tabloul EIS din acest an, în timp ce Canada, Australia, Statele Unite şi Japonia au un avans de performanţă faţă de UE.

Performanţa în materie de inovare a crescut, începând cu 2014, în 225 de regiuni din totalul celor 240. De-a lungul timpului, a avut loc un proces de convergenţă a performanţelor regionale, manifestându-se diferenţe de performanţă tot mai mici între regiuni.

Cea mai inovatoare regiune din Europa este Stockholm (Suedia), urmată de Etela-Suomi (Finlanda) şi de Oberbayern (Germania). Hovedstaden (Danemarca) ocupă locul al patrulea, iar Zurich (Elveţia) ocupă locul al cincilea.

"Inovaţiile europene precum tehnologiile care stau la baza noilor vaccinuri împotriva COVID-19 au fost esenţiale pentru combaterea şi depăşirea actualei pandemii. Îmbunătăţirea performanţelor în materie de inovare ale UE este un semnal foarte pozitiv. Investiţiile în inovare înseamnă investiţii în capacitatea noastră de a ne afla în avangarda tehnologică pentru o economie şi o societate durabile, digitale şi reziliente", a afirmat Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă.

La rândul său, Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, a declarat: "Angajamentul Europei faţă de inovare este demonstrat de îmbunătăţirea continuă a performanţelor sale în materie de inovare. Toate statele membre şi regiunile investesc mai mult în inovare, iar decalajul în materie de inovare din UE este în scădere. În sprijinul capacităţii de inovare a Europei, Orizont Europa va promova excelenţa şi va sprijini cercetătorii şi inovatorii de vârf să impulsioneze schimbările sistemice necesare pentru a asigura o Europă verde, sănătoasă şi rezilientă". AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Gabriela Badea)