Comisia Europeană a lansat luni 11 noi parteneriate europene împreună cu industria, pentru a stimula investiţiile în cercetare şi inovare şi pentru a face faţă provocărilor majore în materie de climă şi sustenabilitate, pentru ca Europa să devină prima economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei şi pentru a realiza obiectivele Pactului verde european, informează un comunicat al Executivului comunitar.

În concordanţă cu obiectivele dublei tranziţii, verde şi digitală, parteneriatele vor facilita şi realizarea ambiţiilor digitale ale UE pentru următorul deceniu, Deceniul digital al Europei. Ele vor primi peste opt miliarde de euro din programul Orizont Europa, noul program al UE pentru cercetare şi inovare pentru perioada 2021 - 2027.

Angajamentele totale, inclusiv cele ale partenerilor privaţi şi ale statelor membre, însumează aproximativ 22 miliarde de euro.

Această masă critică de finanţare permite parteneriatelor să caute soluţii inovatoare într-o gamă largă de domenii, de exemplu reducerea emisiilor generate de industriile mari consumatoare de energie şi de sectoarele greu de decarbonizat, cum ar fi transportul maritim şi producţia de oţel, precum şi producerea şi punerea la dispoziţie pe scară largă a unor baterii de înaltă performanţă, combustibili sustenabili, instrumente bazate pe inteligenţă artificială, tehnologii care au ca obiect datele, robotica şi altele. Comasarea pe scară largă a eforturilor, resurselor şi investiţiilor în cadrul parteneriatelor va genera, în plus, efecte pozitive pe termen lung, va promova competitivitatea şi suveranitatea tehnologică europeană, va crea locuri de muncă şi va genera creştere economică.

Primul este Parteneriatul european pentru cloudul european pentru ştiinţă deschisă. Scopul său este de a pune la dispoziţie şi a consolida, până în 2030, un mediu virtual deschis şi fiabil, pentru a permite celor aproximativ două milioane de cercetători europeni să stocheze, să partajeze şi să reutilizeze transfrontalier şi interdisciplinar datele rezultate din cercetare.

Al doilea este Parteneriatul european pentru inteligenţă artificială, date şi robotică. Pentru a oferi Europei cele mai mari beneficii de pe urma inteligenţei artificiale (IA), a datelor şi a roboticii, acest parteneriat va stimula inovarea, acceptarea şi adoptarea acestor tehnologii, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

Al treilea este Parteneriatul european pentru fotonică (tehnologii bazate pe lumină). Scopul său este de a accelera inovaţiile fotonice, de a asigura suveranitatea tehnologică a Europei, de a creşte competitivitatea economiei europene şi de a promova crearea de locuri de muncă şi prosperitate pe termen lung.

Al patrulea este Parteneriatul european pentru oţel curat - producţie de oţel cu emisii reduse de carbon. Acesta sprijină poziţia de lider a UE în transformarea industriei siderurgice într-o industrie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, servind drept catalizator pentru alte sectoare strategice.

Al cincilea este Parteneriatul european pentru "Fabricat în Europa". Acesta va fi forţa motrice a poziţiei de lider a Europei în domeniul producţiei sustenabile în Europa, prin aplicarea principiilor economiei circulare (fără deşeuri şi altele), a transformării digitale şi a producţiei cu impact neutru asupra climei.

Al şaselea este Parteneriatul european "Processes4Planet". Viziunea sa este ca industriile prelucrătoare europene să devină lideri mondiali în atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, cu un accent puternic pe tehnologiile cu emisii reduse de carbon, pe circularităţi, cum ar fi centrele de circularitate, precum şi pe competitivitate.

Al şaptelea este Parteneriatul european pentru mediu construit sustenabil şi centrat pe oameni ("Built4People"). Viziunea sa este asigurarea unor medii construite de înaltă calitate, generatoare de puţine emisii de carbon, eficiente din punct de vedere energetic şi al utilizării resurselor, cum ar fi clădiri, infrastructuri etc., care stimulează tranziţia către sustenabilitate.

Al optulea este Parteneriatul european pentru transport rutier cu emisii zero ("2Zero"). Scopul său este de a accelera dezvoltarea transportului cu emisii zero printr-o abordare sistemică, sprijinind un sistem de transport rutier neutru din punct de vedere climatic şi nepoluant.

Al nouălea este Parteneriatul european pentru mobilitate conectată, cooperativă şi automatizată. Obiectivul său este de a accelera punerea în aplicare a unor tehnologii şi servicii de mobilitate inovatoare, conectate, cooperative şi automatizate.

Al zecelea este Parteneriatul european pentru baterii: spre un lanţ valoric industrial european competitiv al bateriilor. Scopul său este de a sprijini dezvoltarea unui ecosistem european de cercetare şi inovare de talie mondială în domeniul bateriilor şi de a promova poziţia de lider a industriei europene în proiectarea şi producţia de baterii pentru următoarea generaţie de aplicaţii staţionare şi mobile.

Parteneriatul european pentru transport pe apă cu emisii zero. Obiectivul său este ca UE să conducă şi să accelereze transformarea transportului maritim şi pe căi navigabile interioare în vederea eliminării tuturor emisiilor nocive din mediu, inclusiv a gazelor cu efect de seră, a poluanţilor aerului şi a apei, prin tehnologii şi operaţiuni inovatoare.

De asemenea, Comisia a adoptat luni Memorandumuri de înţelegere pentru lansarea parteneriatelor, care îşi vor începe activitatea imediat. O ceremonie de semnare a Memorandumurilor de înţelegere va avea loc în cadrul Zilelor europene ale cercetării şi inovării din 23 iunie.

"Cooperarea este esenţială pentru a face faţă provocărilor tranziţiei verzi şi digitale a Europei. Iar tehnologiile digitale conduc această tranziţie către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară şi mai rezilientă. Cele unsprezece parteneriate, pe care Comisia şi industria le-au propus împreună astăzi, vor mobiliza resurse semnificative, în jur de 22 miliarde euro, astfel încât să putem identifica împreună inteligenţa artificială, datele, robotica şi multe alte instrumente tehnologice fiabile pentru a ne atinge obiectivele în materie de mediu şi climă, pentru un viitor mai curat şi mai sănătos", a afirmat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a declarat: "Prin noile parteneriate, Europa se plasează în prima linie a evoluţiilor tehnologice mondiale, construind capacităţi industriale esenţiale şi accelerând dubla sa tranziţie, verde şi digitală. Ele vor contribui la plasarea Europei pe calea către neutralitate climatică până în 2050 şi către o economie circulară. Prin activitatea lor, parteneriatele vor pune accentul pe dezvoltarea tehnologiilor digitale necesare pentru sprijinirea poziţiei de lider industrial a Europei".

Cele unsprezece parteneriate pentru care au fost adoptate luni memorandumuri de înţelegere sunt parteneriate europene aşa-numite "programate în comun" - adică parteneriate între Comisie şi, în mare parte, parteneri privaţi, dar uneori şi publici. Ele se vor desfăşura în perioada 2021 - 2030, ceea ce le va permite să genereze contribuţii pentru cele mai recente cereri de propuneri în cadrul programului Orizont Europa şi să îşi finalizeze ulterior activităţile finale.

Memorandumul de înţelegere reprezintă baza cooperării în cadrul unui parteneriat, deoarece precizează obiectivele acestuia, angajamentele ambelor părţi şi structura de guvernanţă. Parteneriatele oferă, în plus, Comisiei informaţii cu privire la temele relevante care urmează să fie incluse în programele de lucru ale programului-cadru Orizont Europa. Punerea în aplicare se desfăşoară mai ales prin intermediul programelor de lucru ale programului-cadru Orizont Europa şi al cererilor de propuneri aferente lor. Partenerii privaţi desfăşoară activităţi suplimentare care nu sunt finanţate prin programul Orizont Europa, dar care sunt incluse în Agendele strategice pentru cercetare şi inovare ale parteneriatelor şi se axează pe aspecte precum introducerea pe piaţă, dezvoltarea competenţelor sau aspecte de reglementare.

Aceste parteneriate europene "programate în comun" sunt diferite, dar şi complementare, parteneriatelor europene aşa-numite "instituţionalizate", care sunt mai complexe, se bazează pe o propunere legislativă din partea Comisiei şi au o "structură de punere în aplicare dedicată". La începutul acestui an, în luna februarie, Comisia a propus înfiinţarea a 10 noi parteneriate europene "instituţionalizate" între Uniunea Europeană, statele membre şi/sau industrie. Dotate cu o finanţare de aproape 10 miliarde de euro, pe care partenerii o vor suplimenta cu o sumă cel puţin echivalentă, obiectivul lor este de a accelera tranziţia către o Europă verde, neutră din punct de vedere climatic şi digitală şi de a crea condiţiile ca industria europeană să devină mai rezilientă şi mai competitivă.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)