Chiar dacă băncile tradiţionale oferă de mult timp conturi de economii pentru copii, fintech-urile susţin că au descoperit o oportunitate pentru a oferi aplicaţii mai atractive pentru copii şi adolescenţi, care în opinia fintech-urilor sunt insuficient deserviţi, transmite Reuters.

De exemplu, cardul de debit Kite oferit de banca digitală britanică Starling permite părinţilor să transfere bani către contul copiilor, să impună o limită de cheltuieli şi să primească notificări cu privire la achiziţiile copiilor. Produse similare sunt oferite de fintech-urile gohenry şi Monzo din Marea Britanie în timp ce fintech-urile americane Greenlight, Step şi Copper încearcă şi ele să cucerească piaţa tinerilor. Gigantul bancar JPMorgan Chase & Co a intrat şi el recent pe această piaţă, introducând un cont de economii pentru copii în parteneriat cu Greenlight.

Toate aceste companii susţin că obiectivul lor este să ofere copiilor o idee despre libertatea şi educaţia financiară, şi de asemenea să permită părinţilor să urmărească şi să blocheze cheltuielile. Speranţa lor este că astfel vor putea profita de un boom aşteptat al plăţilor digitale şi al comerţului electronic şi să păstreze noii clienţi pe măsură ce vor deveni adulţi.

"Este un atu pentru profitabilitate să obţii clienţi pe viaţă", spune Kavita Kamdar, care conduce divizia JPMorgan dedicată copiilor, denumită Chase First Banking.

Partenerul JPMorgan, Greenlight, susţine că, în decurs de un an, a reuşit să crească de la 500.000, până la două milioane numărul de părinţi şi copii care sunt clienţii săi.

"Cred că start-up-urile sunt în măsură să preia conturile juniorilor de la băncile tradiţionale. Însă pentru aceasta trebuie să găsească un echilibru între a fi atrăgători pentru copii şi a fi atrăgători pentru părinţii şi e greu de spus cum poate fi făcut acest lucru", spune Sarah Kocianski, director de cercetare la firma de consultanţă 11:FS.

Fintech-ul Greenlight, al cărui serviciu costă 4,99 de dolari pe lună, oferă carduri de debit pentru până la cinci copii şi permite părinţilor să creeze liste de sarcini pentru copii pe baza cărora aceştia primesc recompense. De asemenea, permite părinţilor să stabilească şi să plătească dobânzi pentru economiile copiilor.

"Mai multe trenduri macro au stimulat adoptarea Greenlight. Scăderea gradului de utilizare a numerarului şi adoptarea smartphone-urilor, nu doar în rândul adulţilor dar şi în rândul copiilor", susţine Timothy Sheehan, directorul general de la Greenlight.

Cu toate acestea, unii analişti şi investitori se întreabă dacă nu cumva piaţa tinerilor este mult prea aglomerată având în vedere că tinerii nu au sume mari de bani. "Serviciile bancare pentru adolescenţi nu sunt foarte profitabile încă", susţine Ian Kar, fondatorul şi directorul general de la firma de consultanţă Fintech Today.

De exemplu, fintech-ul britanic gohenry, care a fost înfiinţat în urmă cu opt ani, oferă conturi de economii pentru copii şi percepe de la părinţi suma de 2,99 lire sterline pe lună. Alex Zivoder, directorul general de la gohenry spune că firma este pe cale să facă profit peste câţiva ani, chiar dacă pierderile sale au crescut cu 75% anul trecut până la 5,8 milioane de lire sterline, deoarece compania a investit în expansiunea sa inclusiv pe piaţa din SUA.

Poate că adolescenţii şi copii nu au venituri disponibile mari însă start-up-urile pariază pe creşterea puterii lor de cumpărare. Potrivit firmei de consultanţă McKinsey, în prezent Generaţia Z, cei cu vârsta între 8 şi 23 de ani, are o putere de cumpărare de aproximativ 150 miliarde de dolari în SUA.

Start-up-ul Step, care speră să construiască o bancă pentru următoarea generaţie, intenţionează ca iniţial să facă bani pe baza comisioanelor de interchange pentru carduri şi ulterior să ofere mai multe produse financiare pe măsură ce clienţii se maturizează. "Fiecare brand vrea să ajungă la această nouă generaţie. Nu sunt bogaţi dar cu toate acestea cheltuie miliarde de dolari în fiecare an", spune fondatorul şi directorul general de la Step, CJ MacDonald. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)