Comisia Europeană va propune introducerea unor standarde minime de performanţă energetică pentru clădirile rezidenţiale şi analizează extinderea auditurilor energetice şi pentru clădirile nonrezidenţiale mari, precum şcoli, spitale sau spaţii de birouri, potrivit unui comunicat al iniţiativei "România Eficientă", remis, vineri, AGERPRES.

Iniţiativa "Valul de renovări" a Comisiei Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru a transforma stocul actual de clădiri, în cea mai mare parte vechi şi cu pierderi mari de energie, într-unul mai eficient, mai sustenabil şi mai sănătos pentru oameni. Strategia cuprinde numeroase măsuri care să facă investiţiile în renovarea clădirilor mai accesibile şi care să stimuleze proprietarii de clădiri, dar şi autorităţile publice să deruleze lucrări de renovare energetică.

Energy Policy Group, coordonatorul proiectului România Eficientă, explică cele mai importante prevederi cuprinse în strategia denumită "Valul de renovări ale clădirilor" (Renovation Wave).

Principalele arii de interes ale "Valului de renovări" sunt combaterea sărăciei energetice prin renovarea clădirilor cu o performanţă energetică scăzută; renovarea clădirilor publice, precum şcoli, spitale şi clădiri administrative; decarbonarea sistemelor de încălzire şi răcire.

Prin această strategie, Comisia Europeană (CE) va aborda numeroasele bariere care, în prezent, fac ca renovarea să fie un proces complex, costisitor şi de lungă durată. Totodată, CE va sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în clădiri şi utilizarea lor pentru încălzire şi răcire.

De asemenea, va încuraja dezvoltarea pieţei construcţiilor verzi şi a creditelor ipotecare verzi. Prin astfel de investiţii, clădirile vor deveni mai sănătoase, cu un consum mai mic de energie, mai prietenoase cu mediul şi mai rezistente în faţa schimbărilor climatice. La rândul lor, oraşele vor deveni mai "verzi" şi mai conectate cu natura.

"Aceasta va reprezenta o schimbare majoră pentru proprietarii de locuinţe, chiriaşi şi autorităţile publice", a declarat Comisarul pentru energie, Kadri Simson, cu prilejul lansării iniţiativei "Valul de renovări ale clădirilor", în luna octombrie.

Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Europeană a identificat câteva arii de intervenţie şi acţiuni necesare pentru a activa lucrări de renovare la scară largă.

Astfel, renovarea sustenabilă a unei clădiri reprezintă o decizie individuală, luată după calcularea beneficiilor aşteptate şi a costurilor. Totuşi, informaţiile insuficiente despre consumul de energie al clădirii şi beneficiile potenţiale ale renovării, lipsa de încredere în economiile ce ar putea fi realizate şi neclarităţile privind modul de împărţire a beneficiilor între proprietarii de clădiri şi chiriaşi sunt printre cele mai mari bariere în calea unei decizii de renovare, arată Comisia Europeană. Astfel, instituţia va propune introducerea unor standarde minime obligatorii de performanţă energetică a clădirii (stabilite, de exemplu, în termeni de clasă energetică, care trebuie să fie atinsă până la o dată specificată).

Comisia analizează necesitatea de a extinde cerinţele privind auditurile energetice şi pentru clădiri non-rezidenţiale mai mari şi mai complexe precum spitale, şcoli sau spaţii de birouri. Acest aspect va fi probabil parte din modificările Directivei privind eficienţa energetică prevăzute a fi făcute în iunie 2021. De asemenea, CE va examina creşterea ratei anuale de renovare a clădirilor din sectorul public. Mai mult, până în iunie 2022, se va analiza posibilitatea de a adapta criteriile de achiziţii publice "verzi" pentru clădirile publice, precum şcolile.

Renovation Wave implică şi introducerea unor criterii de economie circulară în procesul de renovare a clădirilor. Renovarea clădirilor trebuie să ia în considerare managementul sustenabil al deşeurilor provenite din renovarea clădirilor, precum şi reutilizarea şi reciclarea materialelor folosite în construcţii. Până în 2023, Comisa va elabora o foaie de parcurs pentru reducerea emisiilor de CO2 pe întreg ciclu de viaţă al clădirilor.

În condiţiile în care circa 34 milioane de europeni nu îşi permit încălzirea adecvată a locuinţei, Valul de renovări reprezintă şi o oportunitate de a rezolva problema sărăciei energetice, a renovării clădirilor cu cel mai scăzut grad de performanţă energetică şi a lipsei accesului persoanelor în vârstă şi cu dizabilităţi la locuinţe sănătoase.

Odată cu strategia Renovation Wave, Comisia a publicat şi un document de recomandări privind soluţionarea sărăciei energetice, sugerând statelor membre să ofere o definiţie clară şi operaţională a consumatorului vulnerabil, precum şi o metodologie adecvată de măsurare a sărăciei energetice. De asemenea, CE intenţionează să lanseze o iniţiativă pentru locuinţe accesibile (Affordable Housing Initiative for 100 lighthouse), analizând dacă şi în ce fel resursele bugetare ale UE ar putea fi utilizate pentru finanţarea unor programe naţionale de eficienţă energetică pentru populaţia cu venituri mici. De asemenea, CE va propune în 2021 o viziune pe termen lung pentru zonele rurale.

Un alt aspect inovativ al Valului de renovare este sprijinul în crearea de cartiere cu consum de energie aproape zero, în care consumatorii integrează soluţii regenerabile şi digitale la scară mică, permiţându-le să vândă energie în reţea.

Va fi promovată decarbonarea încălzirii şi răcirii, segment responsabil pentru 80% din energia consumată în clădirile rezidenţiale, prin revizuirea Directivelor privind energia regenerabilă şi eficienţa energetică, a schemei EU ETS, de tranzacţionare a certificatelor de emisii, fiind luată în calcul extinderea acestei scheme la emisiile clădirilor.

În sectorul rezidenţial, lipsa unor stimulente publice simple, atractive şi accesibile pentru renovare, precum şi lipsa unor produse de finanţare populare sunt adesea menţionate ca bariere în calea renovării clădirilor. Chiar dacă aceste fonduri sunt disponibile, informaţiile insuficiente limitează accesul la acestea. De aceea, Comisia intenţionează să crească accesul la finanţare accesibilă în acest sector, iar una dintre măsuri va fi simplificarea regulilor privind ajutoarele de stat pentru renovarea clădirilor, în special în sectorul rezidenţial şi cel social.

De asemenea, este promovată piaţa serviciilor energetice (ESCO) şi a contractelor de performanţă energetică, pentru a face investiţiile în renovare accesibile pentru toţi proprietarii de locuinţe, inclusiv pentru cei care ar avea greutăţi în a susţine astfel de costuri. Soluţiile de finanţare pentru cei cu venituri mici trebuie să se adreseze şi celor care locuiesc cu chirie. Acestea ar putea include un mix între microcredite susţinute de un fond de garantare, care să promoveze o împărţire corectă a costurilor de renovare între proprietari şi chiriaşi. De asemenea, persoanele vulnerabile trebuie protejate de majorarea chiriei după lucrările de renovare.

România Eficientă este un proiect privat, de interes public naţional, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfăşoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional de promovare a eficienţei energetice.

România Eficientă îşi propune să sprijine atingerea ţintelor României pentru anul 2030 în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi a creşterii eficienţei energetice, atât prin campanii de informare şi educare, cât şi prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în şcoli publice din diferite regiuni ale ţării. Mai multe detalii găsiţi pe site-ul romania-eficienta.ro. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)