Cererea de energie se va reduce anul acesta cu 5% şi emisiile de CO2 cu 7%, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, care va avea efecte de durată şi va modifica tendinţele pentru următorul deceniu.

Acestea sunt principalele estimări ale Agenţiei Internaţionale a Energie (IEA), care, în raportul său anual privind perspectivele, publicat marţi, prezintă patru scenarii diferite în contextul multelor incertitudini legate de recuperare şi al posibilităţii de a fi elaborate politici pentru accelerarea tranziţiei energetice, relatează agenţia EFE.

În scenariul cel mai apropiat pentru 2020, an în care investiţiile în sectorul energetic se vor prăbuşi cu 18%, IEA estimează că la nivel global consumul de petrol va scădea cu 8%, cel de cărbune cu 7% şi cel de gaze naturale cu 3%, în timp ce energia regenerabilă va înregistra un uşor avans.

Contribuţia mai mică a combustibililor fosili va reduce emisiile de dioxid de carbon (CO2), care vor reveni la nivelul din urmă cu un deceniu, deşi poluarea nu va scădea în aceeaşi măsură în cazul metanului, un alt gaz cu efect de seră.

Dacă înainte de pandemie agenţia estima o creştere a cererii de energie de 12% în perioada 2019-2030, acum a revizuit în scădere acest procent, la 9%, în cazul în care economia globală va reveni în 2021 la nivelul de dinaintea crizei, şi la 4% dacă acest lucru nu se va întâmpla până în 2023.

În ambele scenarii, creşterea se va concentra pe producţia de energie electrică din surse regenerabile (80% din total până în 2030) şi, în mod special, pe energie solară, ale cărei costuri de generare sunt acum deja mai mici în multe ţări faţă de cele ale centralelor pe cărbune şi pe gaze.

Pe de altă parte, cărbunele va intra pe o pantă descendentă şi aportul său la producţia de energie în orizontul 2040 va scădea sub 20%, pentru prima dată de la începutul Revoluţiei Industriale.

IEA estimează că până în 2025 se vor închide unităţi de producţie pe bază de cărbune de 275 gigawatti la nivel mondial, ceea ce reprezintă 13% din capacităţile existente în 2019, şi asta se va întâmpla în special în SUA (100 GW) şi în UE (75 GW).

Se vor deschide noi centrale de cărbune în ţările asiatice în curs de dezvoltare, dar într-un ritm mult mai redus şi acestea nu vor compensa nici pe departe închiderile.

Astfel, ponderea cărbunelui în generarea de electricitate va scădea de la 37% în 2019 la 28% în 2030 dacă se menţin politicile actuale şi până la 15% dacă se produce o schimbare spre dezvoltarea durabilă şi îndeplinirea prevederilor Acordurilor de la Paris de limitare a încălzirii globale la mai puţin de 2 grade Celsius.

În ceea ce priveşte petrolul, autorii studiului recunosc faptul că există mai multe elemente de incertitudine. Aceştia consideră că până în 2030 consumul va înceta să avanseze, dar, de asemenea, subliniază că, în cazul în care recuperarea economică va întârzia, diferenţa ar putea fi de peste patru milioane de barili pe zi, cu o cerere mai mică de 100 milioane barili pe zi, nivelul din 2019.

Este clar că volumul de petrol utilizat pentru combustibili auto va scădea, deoarece motoarele sunt tot mai eficiente şi pentru că vânzările de autoturisme electrice iau avans, menţionează IEA. Cererea de petrol va veni tot mai mult din sectorul petrochimic.

În ceea ce priveşte gazele naturale, dacă politicile energetice se menţin, consumul global va creşte cu 30% la orizontul anului 2040, ca urmare a utilizării în sudul şi estul Asiei, unde de multe ori este un substitut pentru centralele pe cărbune în vederea diminuării poluării.

Noutatea raportului din acest an este aceea că, pentru prima oară, se preconizează un uşor declin al consumului de gaze naturale în ţările dezvoltate.

IEA semnalează că, deşi criza a redus emisiile de gaze cu efect de seră, există şi riscul (din cauza unor investiţii mai reduse) să fie întârziate multe decizii şi politici pentru o tranziţie energetică spre un viitor mai sustenabil.

Astfel, de exemplu, a calculat că, dacă infrastructurile energetice existente (centrale electrice şi maşini în circulaţie) continuă să funcţioneze ca şi în trecut, aceasta va contribui la o creştere adiţională a temperaturii globale de 1,65 grade.

AIE insistă în Planul său de Recuperare Sustenabilă că, prin investiţii suplimentare de un trilion de dolari anual între 2021 şi 2023 în reţelele electrice, în electricitate cu emisii reduse şi în eficienţă energetică, 2019 va rămâne anul cu nivelul maxim de emisii de CO2 din istorie.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)