Pandemia a relansat dezbaterea cu privire la săptămâna de muncă de patru zile în Germania
Ideea scurtării săptămânii de lucru la patru zile a reapărut în Germania, ca remediu pentru menţinerea locurilor de muncă în timpul şi după criza fără precedent provocată de pandemia de coronavirus, transmite AFP.
Însă acest subiect este unul foarte controversat în rândul companiilor.
Preşedintele puternicului sindicat din metalurgie IG Mettal, Jörg Hofmann este cel care a declanşat o dezbatere naţională prin propunerea introducerii săptămânii de lucru de patru zile pentru a proteja locurile de muncă, într-un moment în care rata şomajului este creştere atât în Germania cât şi în restul lumii.
Ministrul german al Muncii, social-democratul Hubertus Heil, a apreciat şi el miercuri că "un timp de muncă redus cu o compensaţie salarială parţială ar putea fi o măsură adecvată".
Ideea de bază este că prin reducerea perioadei de lucru, salariaţii ar putea să îşi împartă mai multe locuri de muncă care altfel ar fi eliminate.
O astfel de măsură ar fi "un răspuns la modificările structurale din sectoare precum industria auto", confruntată cu provocarea automobilelor electrice, precum şi la "accelerarea tranziţiei digitale din cauza pandemiei", argumentează preşedintele sindicatului IG Metall pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung. Jörg Hofmann pledează de asemenea pentru "o anumită compensaţie" pentru salariaţi din partea angajatorilor, pentru ca să nu apară o pierdere importantă a puterii de cumpărare.
IG Metall nu este la prima luptă pentru reducerea timpului de lucru. În 1995 sindicatul a reuşit să impună săptămâna de lucru de 35 de ore în industrie, iar în 2018 a obţinut dreptul ca salariaţii, care doresc, să muncească doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o pierdere diminuată a salariului.
Ultima sa propunere privind săptămâna de muncă de patru zile este susţinută de 60% din germani, arată un sondaj Yougov publicat miercuri.
Însă angajatorii nu sunt de acord cu această idee care nu ar face decât să "agraveze şocul enorm suferit în prezent de productivitate", susţine Steffen Kampeter, director al federaţiei patronale BDA şi membru al partidului conservator CDU al cancelarului Angela Merkel.
Mai multe mari companii germane precum Bosch, ZF Friedrichshafen şi Daimler tocmai au încheiat acorduri de reducere a timpului de muncă, iar discuţii similare sunt în curs la Continental sau Airbus. Însă în cazul acestor acorduri angajaţii trebuie să accepte sacrificii financiare importante. Modelul îl constituie săptămâna de lucru de patru zile introdusă de producătorul auto Volkswagen la începutul anilor 1990 pentru a salva 30.000 de locuri de muncă ameninţate.
Guvernul condus de Angela Merkel vrea să lase partenerii sociali să tranşeze această chestiune, aşa cum este tradiţia socială în Germania. Pentru moment guvernul are în vedere o prelungire de la 12 până la 24 de luni a duratei în care vor fi plătite indemnizaţii de şomaj parţial, o măsură care ar servi drept amortizor pentru milioane de salariaţi.
Cu toate acestea, dacă şomajul nu va da înapoi rapid, dezbaterea cu privire la timpul de muncă ar putea deveni un subiect major de campanie electorală în următoarele alegeri legislative de la finele lui 2021. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Deșeurile alimentare în UE: 129 de kilograme pe locuitor în 2024
Deșeurile alimentare generate în Uniunea Europeană s-au situat la aproximativ 129 de kilograme (kg) pe locuitor în 2024, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În total, UE a generat 57,9 milioane tone deșeuri alimentare, inclusiv părți comestibile și necomestibile, o ușoară creștere, de 0,7%, comparativ cu
Spania, Portugalia și Luxemburg fac presiuni pentru stabilirea unui obiectiv privind energia regenerabilă
Spania, Portugalia și Luxemburg au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care cer un nou obiectiv al UE pentru extinderea energiei regenerabile, a anunțat marți ministrul spaniol al Energiei, Sara Aagesen, transmite Reuters. 'Avem nevoie de claritate în privința obiectivului pe care trebuie să-l stabilim pentru anul 2040 - o țintă energetică
BCE vrea să extindă mecanismele de siguranță valutară pentru a spori rolul global al euro
Banca Centrală Europeană intenționează să extindă mecanismele de siguranță valutară pentru ca băncile centrale să împrumute mai ușor euro, a afirmat luni președinta BCE, Christine Lagarde, în încercarea de a consolida rolul global al monedei unice, transmite Reuters. Anunțul vine pe fondul temerilor privind fragmentarea finan
Fenomenele meteo extreme din vară îi costă pe fermierii UE până la 17 miliarde de euro
Canicula extremă din timpul verii, seceta și incendiile din Europa au cauzat sectorului agricol al Uniunii Europene pagube estimate la 14 - 17 miliarde de euro, a declarat comisarul pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen, transmite DPA. Amploarea acestor pagube va fi cunoscută după finalizarea recoltării, a afirmat oficial
Chile lansează un plan pentru a crea peste 100.000 de locuri de muncă
Guvernul chilian al președintelui de extremă dreapta Jose Antonio Kast a anunțat luni un set de măsuri care vizează relansarea economiei și crearea a peste 100.000 de locuri de muncă, în contextul creșterii șomajului, notează AFP. Chile înregistrează o rată a șomajului de 9,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, conform c
Trump a adus aur în SUA din Venezuela, pe care însă rafinăriile americane refuză să îl proceseze (media)
Administrația președintelui Donald Trump transportă aur din Venezuela în Statele Unite, dar rafinăriile nu îl procesează din cauza îndoielilor legate de presupusele legături ale companiilor venezuelene cu practici corupte, a scris luni publicația americană The New York Times (NYT), informează EFE. Ancheta realizată de NYT aco
Situația prețurilor la electricitate din Germania se modifică, spre deosebire de tendințele din Europa
Prețurile negative la energie din Germania se îndreaptă spre primul declin anual din ultimii patru ani, cererea ridicată de electricitate și modificările în schemele de sprijin a energiei regenerabile reducând perioadele de surplus, transmite Bloomberg. Când vântul puternic și soarele inundă sistemul cu energie re
Christine Lagarde (BCE): Un răspuns echilibrat este adecvat pentru a ține inflația sub control
Rata inflației nu a generat încă efecte secundare periculoase în zona euro, anul acesta, a afirmat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, deci un răspuns politic moderat de la BCE rămâne adecvat, transmite Reuters. Inflația în zona euro a trecut pragul de 3%, depășind ținta de 2% stabilită de BCE,
Shein a revenit pe profit în trimestrul doi
Retailerul online Shein a revenit pe profit în trimestrul doi și a raportat luni vânzări de 11,08 miliarde de dolari, dar a avertizat asupra incertitudinilor din semestrul doi, cu ocazia publicării primelor rezultate de când compania a fost listată, transmite Reuters. Majorarea comenzilor totale a sprijinit creșterea de peste
Nvidia va răscumpăra acțiuni în valoare de 235 miliarde de dolari
Nvidia, lider în furnizarea sistemelor de cipuri folosite pentru antrenarea și executarea modelelor AI, a majorat valoarea planului său de răscumpărare de acțiuni cu 150 miliarde de dolari, sporind suma totală rămasă autorizată la 235 miliarde de dolari, transmite Bloomberg. Nvidia va finaliza planul până în anul fiscal 2028,
Compania BioNTech, un pionier al vaccinurilor anti-COVID, ar putea închide trei fabrici din Germania
BioNTech, una dintre primele companii care a dezvoltat un vaccin eficient împotriva Covid-19, ar urma să închidă trei fabrici din Germania, punând în pericol 1.800 de locuri de muncă, transmite DPA. Reducerile sunt cauzate de supracapacitate și măsurile de scădere a costurilor. După implementarea deplină a măsurilor, co
Marea Britanie: Disciplina fiscală va fi în centrul bugetului pe 2027
Ministrul britanic de Finanțe, John Healey, a anunțat că va pune disciplina fiscală în centrul bugetului care va fi prezentat în 28 octombrie, subliniind modul în care costul serviciului datoriei ridicate a țării redirecționează fondurile de la serviciile publice, transmite Reuters. 'În centrul bugetului care va fi
UE ar urma să amâne normele comunitare privind emisiile de metan în urma opoziției guvernelor
Comisia Europeană intenționează să amâne intrarea în vigoare a normelor comunitare privind reducerea emisiilor de metan, a anunțat luni un purtător de cuvânt, în urma solicitărilor guvernelor, inclusiv al Franței și Statelor Unite, de a face o pauză sau de a modifica reglementările referitoare la metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluan
Imigranții sunt esențiali în multe sectoare ale economiei germane
Peste un sfert dintre toți angajații din Germania (27%) au rude în străinătate, potrivit datelor oficiale publicate luni de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), informează DPA. Datele din micro-recensământul din 2025 indică faptul că lucrătorii care provin din familii de imigranți sunt indispensabili în multe sect
Premierul Vasile Tofan: Republica Moldova trebuie privită ca o completare a pieței românești
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a lansat, luni, un apel către investitori să privească Moldova nu doar ca pe o piață de trei milioane de locuitori, ci ca pe o completare a pieței românești de 20 de milioane de oameni, dar și ca pe o poartă către piața europeană de 450 de milioane de locuitori. Șeful Executivului de la Chișină