Comisia Europeană şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza investiţii suplimentare în valoare de 500 de miliarde de euro în cadrul Planului de investiţii pentru Europa, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Au fost aprobate aproximativ 1.400 de operaţiuni în cadrul Fondului european pentru investiţii strategice (FEIS), cu ajutorul unei garanţii bugetare din partea Uniunii Europene şi cu resursele proprii ale Grupului BEI. Se preconizează că aceste operaţiuni vor atrage investiţii suplimentare de circa 514 miliarde de euro în toate ţările din UE, în beneficiul a aproximativ 1,4 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii. În 2017, Consiliul şi Parlamentul au convenit să extindă domeniul de aplicare şi dimensiunea FEIS cu scopul de a mobiliza 500 de miliarde de euro până la finele anului 2020. Aceşti bani urmau să remedieze deficitul de investiţii lăsat de criza financiară şi economică din 2007-2008.

În ultimii ani şi, în special, după izbucnirea epidemiei de COVID-19, FEIS a fost redirecţionat: el a servit drept sursă de inspiraţie pentru noul program de investiţii al Comisiei pe perioada 2021-2027, programul InvestEU, şi contribuie de pe acum la Iniţiativa pentru investiţii ca reacţie la coronavirus. FEIS va juca totodată un rol important în pachetul de măsuri NextGenerationEU, menite să refacă economia europeană după şocul provocat de COVID-19. Mai exact, aportul FEIS va consta în completarea fondurilor pentru Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate, care urmăreşte să prevină cazurile de insolvenţă în rândul societăţilor europene.

"Planul de investiţii pentru Europa s-a dovedit a fi o reuşită. De-a lungul ultimilor cinci ani, a ajutat sute de mii de întreprinderi şi proiecte să beneficieze de finanţare, contribuind la atingerea obiectivelor noastre îndrăzneţe de a face Europa mai ecologică, mai inovatoare şi mai echitabilă. Vom continua pe această cale cu ajutorul NextGenerationEU", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, preşedintele Grupului Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer, a afirmat: "FEIS poate servi drept model acţiunilor întreprinse ca răspuns la pandemia de COVID-19. Faptul că am depăşit cifra globală de 500 de miliarde de euro pentru investiţii înainte de termenul propus este o dovadă a puterii pe care o are parteneriatul. Pentru BEI a fost un privilegiu şi o provocare să pună în aplicare pilonul financiar al Planului de investiţii pentru Europa al Comisiei. Reuşita pe acest plan se datorează şi cooperării excelente dintre bancă şi instituţiile europene şi naţionale. Succesul acestei iniţiative arată ce poate realiza Europa dacă are instrumentele potrivite: continentul nostru a devenit mai social, mai ecologic, mai inovator şi mai competitiv. Nu numai că putem să valorificăm experienţa pe care am dobândit-o pentru a depăşi criza actuală, ci ar trebui să o şi facem, pentru că ne va ajuta să conturăm o Europă cu care să ne mândrim cu toţii".

FEIS permite Grupului BEI să finanţeze operaţiuni care sunt mai riscante decât media investiţiilor sale. Proiectele susţinute de FEIS sunt adesea puternic inovatoare, fiind realizate de întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesităţi de infrastructură mai mici în funcţie de sector sau de geografie. Sprijinirea unor astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanţare, de exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii sau platforme de investiţii. Toate acestea au produs o transformare în profunzime a băncii şi au revoluţionat modul în care Europa îşi finanţează priorităţile.

Este important de subliniat că FEIS permite BEI să aprobe un număr mai mare de proiecte decât ar fi putut s-o facă fără sprijinul garanţiei bugetare a UE, dar şi să ajungă la noi clienţi: trei din patru beneficiari ai sprijinului FEIS sunt clienţi noi pentru bancă, ceea ce dovedeşte valoarea adăugată a operaţiunilor FEIS.

Graţie sprijinului FEIS, BEI şi Fondul european de investiţii (FEI), filiala sa însărcinată cu finanţarea întreprinderilor mici, au finanţat sute de mii de IMM-uri dintr-o mare varietate de sectoare din toate ţările UE, de la agricultura durabilă în Belgia, la tehnologii medicale inovatoare în Spania şi companii din sectorul eficienţei energetice în Lituania.

Impactul iniţiativei este foarte mare. Potrivit rezultatelor din decembrie 2019, departamentul economic al BEI şi Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei estimează că operaţiunile FEIS au sprijinit aproximativ 1,4 milioane de locuri de muncă, cifră care se preconizează că va creşte la 1,8 milioane de locuri de muncă până în 2022 în raport cu scenariul de referinţă. În plus, calculele arată că această iniţiativă a generat o majorare a PIB-ului UE cu 1,3% şi se estimează că, până în 2022, creşterea va fi de 1,9% . La începutul acestui an, 60% din capitalul mobilizat provenea din resurse private, ceea ce înseamnă că FEIS şi-a îndeplinit şi obiectivul de a mobiliza investiţii private.

Raportat la dimensiunea economiei, iniţiativa a avut cel mai mare efect în ţările cel mai puternic lovite de criza din 2007-2008, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania. Deşi impactul investiţiilor directe este deosebit de mare în aceste ţări, calculele arată că regiunile care vor beneficia cel mai probabil de efectele pe termen lung ale acestora sunt cele vizate de obiectivele de coeziune (în principal ţările din Europa de Est). Aceste calcule corespund activităţilor efective de finanţare din FEIS: în topul ţărilor în funcţie de investiţiile generate de FEIS în raport cu PIB-ul sunt Bulgaria, Grecia, Portugalia, Estonia şi Spania.

Raportul BEI referitor la FEIS pe anul 2019 enumeră o serie de rezultate concrete ale iniţiativei. Datorită FEIS aproximativ 20 de milioane de noi gospodării au acces la bandă largă de mare viteză, au fost construite sau renovate circa 540 000 de locuinţe sociale şi locuinţe accesibile ca preţ, iar 22 de milioane de europeni beneficiază de servicii de asistenţă medicală îmbunătăţite. De asemenea, aproximativ 400 de milioane de călătorii/an vor beneficia de o infrastructură de transport nouă sau modernizată şi au fost alimentate cu energie din surse regenerabile 13,4 milioane de gospodării. AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)