Cehii sunt atât de reticenţi la ideea de împrumuturi încât un fost prim ministru a calificat odată datoria publică drept "inamicul public numărul 1" şi chiar şi Germania, ţară renumită pentru disciplina sa fiscală, considera Cehia drept un model de prudenţă bugetară, transmite Bloomberg.

Cu toate acestea, la un deceniu după o cură de austeritate care a aruncat economia într-o dublă recesiune, în urma crizei financiare globale, actualul Guvern de la Praga spune că a învăţat din greşelile trecute.

Cabinetul condus de premierul miliardar al Cehiei, Andrej Babis, a majorat de trei ori ţinta de deficit bugetar pe 2020, începând din luna martie, aducând-o în prezent la 500 miliarde de coroane (21 miliarde de dolari), sau aproape 10% din Produsul Intern Brut.

"Oamenii ar trebui să înveţe din greşelile trecutului şi să nu le mai repete. Finanţele noastre publice au înregistrat în mod repetat surplusuri înainte de actuala criză. În acest an, situaţia impune un stimulent fiscal semnificativ, pe care îl consider justificat având în vedere natura crizei", a declarat ministru ceh al Finanţelor, Alena Schillerova.

În condiţiile în care Comisia Europeană se aşteaptă ca economia Cehiei să înregistreze o contracţie de 6,2% în acest an, premierul Andrej Babis a decis să finanţeze totul, începând de la salarii pentru muncitorii trimişi în şomaj tehnic şi până la subvenţii pentru chiriile spaţiilor comerciale precum şi o sumă suplimentară de 1.200 de coroane pentru fiecare rezident, în ideea de a ajuta oraşele şi comunele să îşi plătească facturile.

Toate acest cheltuieli, care au ajutat partidul premierului să îşi menţină un avans considerabil în sondaje înaintea alegerilor de anul viitor, sunt în contrast izbitor cu precedentul guvern care a înregistrat surplusuri bugetare sau bugete apropiate de echilibru în ultima jumătate de deceniu.

Însă prin aversiunea sa tipic germană faţă de îndatorare, economia Cehiei a înregistrat ritmuri de creştere mai mici faţă de vecinii Ungaria, România şi Polonia. Aceste ţări au promis pachete de stimulente fiscale care se ridică până la o cincime din Produsul Intern Brut. Însă o mare parte din aceste pachete este sub formă de garanţii guvernamentale pentru credite. Sumele cheltuite în realitate sunt mult mai mici decât cifrele totale iar nici una dintre aceste ţări nu a majorat ţinta de deficit bugetar atât de mult cât Cehia.

Însă chiar şi cu un deficit bugetar record, datoria publică a Cehiei va rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, graţie mai multor ani de împrumuturi reduse şi creştere economică peste media blocului comunitar. În plus, apetitul investitorilor străini pentru obligaţiunile guvernamentale ceheşti menţin costurile cu împrumuturile la un nivel scăzut. De exemplu, diferenţa dintre randamentele pentru obligaţiunile suverane ale Cehiei pe cinci ani şi cele ale Germaniei este de 114 puncte de bază, la jumătate faţă de nivelul de dinaintea crizei. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)