Topul riscurilor de care companiile globale se tem în 2020 este condus, în premieră, de incidentele cibernetice, acestea fiind urmate de pericolul de întrerupere a activităţii şi de schimbările legislative şi de reglementare, arată rezultatele studiului Allianz Risk Barometer, dat publicităţii marţi.

Conform rezultatelor raportului, circa 39% dintre experţii chestionaţi au pus pe primul loc în ierarhia riscurilor atacurile cibernetice, asta după ce în urmă cu şapte ani acest factor se poziţiona pe locul 15 în top, cu doar 6% dintre răspunsuri. Incidentele cibernetice sunt principalul risc la adresa companiilor din Austria, Belgia, Franţa, India, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi SUA.

"O încălcare a confidenţialităţii datelor de dimensiuni semnificative - care implică peste un milion de înregistrări compromise - generează în medie costuri de 42 milioane de dolari, în creştere cu 8% faţă de anul precedent. Cererile de răscumpărare sunt doar o parte a problemei: companiile pot suferi pierderi majore ca urmare a indisponibilităţii datelor, sistemelor sau tehnologiilor critice, ca urmare a unei erori tehnice sau a unui atac cibernetic", notează sursa citată.

Pe locul secund în topul riscurilor la adresa companiilor la nivel global se situează riscul de întrerupere a activităţii, în timp ce 27% dintre cei intervievaţi consideră schimbările legislative şi de reglementare sunt pe locul 3. De altfel, în privinţa acestui din urmă risc sunt invocate tarifele vamale, sancţiunile, Brexit-ul şi protecţionismul. "Aproximativ 1.300 de noi bariere comerciale au fost implementate doar în 2019. Disputa comercială SUA - China a determinat apropierea nivelului tarifelor vamale medii ale SUA de nivelul înregistrat în anii '70", susţin liderii companiilor.

Un alt risc invocat de către companiile globale se referă la schimbările climatice (locul 7 cu 17% dintre răspunsuri), în special pe fondul preocupărilor tot mai mari pe marginea războiului comercial SUA - China, Brexit şi încălzire globală. De altfel, litigii legate de schimbările climatice care vizează marii poluatori au fost deja înregistrate în 30 de ţări, majoritatea în SUA, arată Allianz Risk Barometer.

Totodată, cercetarea Allianz relevă faptul că din ce în ce mai multe companii se simt tot mai expuse la impactul direct sau indirect al revoltelor, tulburărilor civile sau al atacurilor teroriste. "Anul trecut au fost remarcate escaladări ale revoltelor civile în Hong Kong, Chile, Bolivia, Columbia şi Franţa, care au avut ca rezultat daune materiale, întreruperea activităţii şi pierderi de venit atât pentru companiile locale, cât şi pentru companiile multinaţionale, în condiţiile în care magazinele au fost închise timp de câteva luni, clienţii şi turiştii nu au mai beneficiat de servicii sau angajaţii nu au putut merge la muncă din cauza lipsei de siguranţă", se menţionează în concluziile raportului de specialitate.

Potrivit sursei citate, aproape jumătate dintre companiile chestionate (49%) au indicat o creştere a pagubelor materiale ca fiind cea mai mare ameninţare, în condiţiile în care sunt invocate creşterea nivelului mării, severitatea secetelor, furtunile aprige şi inundaţiile masive.

În plus, companiile sunt îngrijorate de impactul operaţional (37% dintre răspunsuri), care ar putea însemna relocarea facilităţilor de producţie, precum şi de impactul potenţial de piaţă şi reglementare (35%, respectiv 33% dintre răspunsuri).

Studiul anual privind riscurile globale la nivelul companiilor derulat de Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS) include opiniile unui număr de 2.718 de experţi din peste 100 de ţări, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi specialişti în asigurări.

Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS) este o divizie a Grupului Allianz, specializată în furnizarea de soluţii de asigurare corporate şi consultanţă de risc. AGSC oferă soluţii de asigurare în peste 200 de ţări prin intermediul a peste 4.400 de angajaţi. În 2018, divizia a subscris prime brute totale în valoare de 8,2 miliarde de euro. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)