Marile bănci europene au anunţat în mod colectiv concedierea a peste 60.000 de angajaţi în acest an, pe fondul ratelor scăzute ale dobânzilor, al încetinirii creşterii economice, al incertitudinilor legate de Brexit şi al cerinţelor mai dure privind capitalul anunţate de autorităţile de reglementare, se arată într-o analiză realizată de Financial Times.

La primele 10 bănci europene în funcţie de capitalizarea de piaţă, numărul angajaţilor a scăzut cu o cincime din 2008, la 1,1 milioane, în timp ce în top 10 bănci din SUA personalul s-a redus cu aproximativ 7%.

Multe concedieri în Europa au fost înregistrate în special la băncile de investiţii, care sunt afectate de scăderea generală a veniturilor şi de pierderea cotei de piaţă în favoarea rivalelor din SUA.

Şi agenţia de evaluare financiară Moody's a avertizat că diferenţa de profitabilitate între băncile din zona euro şi cele globale se va adânci şi mai mult pe termen mediu, în pofida reducerilor semnificative de personal. Recent, Moody's a înrăutăţit perspectiva băncilor europene de la stabilă la negativă.

"Costurile reducerii supracapacităţii prin restructurare sunt adecvate iar pe termen lung va spori rentabilitatea", apreciază analiştii agenţiei de evaluare financiară.

Cele mai severe au fost concedierile de la Deutsche Bank. Gigantul bancar a anunţat, după eşecul fuziunii sale cu Commerzbank, cel mai mare plan de restructurare din istoria sa, cu desfiinţarea a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce, anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi. Deutsche Bank, care nu şi-a revenit încă după criza financiară din 2008, intenţionează să se concentreze pe Europa şi Germania în ceea ce priveşte operaţiunile de retail şi cele dedicate companiilor.

Commerzbank, a doua mare bancă germană, a anunţat eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţii. În paralel, însă, Commerzbank intenţionează să înfiinţeze 2.000 de noi locuri de muncă. În 2016, banca germană a anunţat un plan de eliminare a 9.600 de locuri de muncă până în 2020, plan care a fost deja finalizat.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă. Însă această tranzacţie este destinată finanţării tranziţiei grupului spre operaţiunile digitale şi reorientare spre piaţa din Germania şi spre micile întreprinderi.

Şi banca regională germană HSH Nordbank intenţionează să elimine 700 de locuri de muncă dintr-un total de 1.700, o măsură care intervine la scurt timp după preluarea sa de către un grup de investitori privaţi.

În Franţa, grupul bancar Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale interne de retail, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi al trecerii la operaţiunile de digital banking. Între 2016 şi 2020, Société Générale are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.
Recent, Société Générale a renunţat la 1.600 de angajaţi de la divizia de valori mobiliare şi tranzacţii - aproximativ 8% din forţa de muncă a subsidiarei - ca parte a planului de a-şi reduce anual costurile cu 500 de milioane de euro.

Şi rivala BNP Paribas a avertizat că veniturile din tranzacţionare au fost afectate de "condiţiile extreme de pe piaţă" şi a decis reducerea ţintelor sale financiare şi reduceri suplimentare de costuri de 600 de milioane de euro. BNP a închis Opera, divizia care se ocupa de activităţile de tranzacţionare, care nu a raportat profit în timpul scurtei sale existenţe. Anterior, BNP Paribas Fortis, subsidiara din Belgia, a confirmat că va reduce cu 40% numărul de agenţii şi că va elimina 2.200 de locuri de muncă în următorii trei ani. În Italia, banca franceză a demarat deja un plan de pensionare anticipată, în ideea de a-şi reduce efectivele cu 1.500 de persoane până în 2021.

În Marea Britanie, directorul general al HSBC, Noel Quinn, pregăteşte un plan de reducere a costurilor, care va avea ca rezultat concedierea a câteva mii din cei 238.000 de angajaţi ai grupului bancar. HSBC, un grup care este activ la nivel mondial şi în special în Asia, este foarte vulnerabil la războiul comercial dintre China şi SUA. O altă provocare pentru HSBC este Brexitul şi incertitudinea care există în legătură cu natura şi impactul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

O altă bancă britanică, Barclays, a anunţat şi ea la începutul lunii august că a eliminat 3.000 de posturi în al doilea trimestru al acestui an şi că vrea să îşi extindă reducerile de costuri.

Şi cel mai mare grup bancar spaniol, Santander, a informat că va renunţa la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi. Această restructurare este o consecinţă a absorbţiei rivalei Banco Popular în anul 2017. Aceasta după ce, la începutul anului, Santander, cea mai mare bancă din zona euro după capitalizarea bursieră, a anunţat deja restructurarea reţelei din Marea Britanie, o măsură care va antrena eliminarea a 1.270 de locuri de muncă.
De asemenea, CaixaBank, a treia mare bancă spaniolă, a negociat cu sindicatele un plan de plecări voluntare care prevede eliminarea a peste 2.000 de posturi până la finele lui 2020.

În Belgia, grupul KBC intenţionează să elimine 1.400 de locuri de muncă până în 2022, în ideea de a-şi îmbunătăţi "eficacitatea operaţională".

Luna aceasta, cel mai mare grup bancar italian, UniCredit SpA, a anunţat că va desfiinţa 8.000 de locuri de muncă, în principal în Italia, Germania şi Austria, şi în paralel va închide 500 de agenţii, conform unui nou plan destinat reducerii costurilor cu un miliard de euro în Europa Occidentală până în 2023.

Această restructurare va conduce la o diminuare cu 12% a efectivelor UniCredit şi cu 17% a numărului de agenţii din Europa Occidentală. Reducerile de personal se vor concentra în special pe Italia, Germania şi Austria, unde efectivele UniCredit se vor reduce cu 21% prin închiderea a 25% din agenţii.

De la numirea lui Jean Pierre Mustier în fruntea UniCredit, în 2016, banca italiană a demarat un vast proces de reorganizare care a presupus eliminarea a 14.000 de locuri de muncă şi închiderea a peste 900 de agenţii dar care s-a reflectat în mod pozitiv asupra rezultatelor financiare şi solidităţii capitalului celei mai mari bănci italiene.

Următorii ani vor aduce şi mai multe concedieri în sectorul bancar, consideră analiştii. Un val de consolidări ar putea urma în băncile europene de top, în special dacă autorităţile de reglementare şi politicienii din UE îşi atenuează opoziţia faţă de uniunea bancară deplină.

Aceste evoluţii ar putea uşura calea spre fuziuni transfrontaliere care, inevitabil, alături de digitalizare, vor duce la eliminarea multor locuri de muncă, în special la diviziile de retail şi la reţelele de sucursale, consideră analiştii. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)