Fostul ministru german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat într-un interviu acordat Reuters că se aşteaptă ca noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, să implementeze o politică monetară "foarte raţională", care să respecte limitele mandatului BCE.

Comentariile lui Schaeuble, un critic vehement al politicii monetare ultra-relaxate a Băncii Centrale Europene, scot în evidenţă dificultăţile cu care se va confrunta Lagarde în încercarea de a atenua divergenţele între statele membre ale zonei euro moştenite de la predecesorul ei, Mario Draghi.

Schaeuble a subliniat legăturile sale personale cu Lagarde, cu care a lucrat strâns în timpul crizei datoriilor din zona euro, când ea era ministrul de Finanţe al Franţei, şi ulterior director general al Fondului Monetar Internaţional. El a lăudat experienţa internaţională extinsă a lui Lagarde şi a afirmat că se aşteaptă cu siguranţă ca ea să urmeze o politică monetară puternică şi "foarte raţională".

"Dar mandatul BCE este limitat, deoarece existenţa unei bănci centrale independente este justificată doar în condiţii democratice, când are doar un mandat limitat", a afirmat Schaeuble.

Criticii din Germania şi din alte state din nordul zonei euro l-au acuzat pe Draghi că şi-a depăşit atribuţiile prin decizia de achiziţionare de obligaţiuni suverane.

Christine Lagarde şi-a preluat vineri atribuţiile de preşedinte al Băncii Centrale Europene, fiind prima femeie în această poziţie importantă.

Conform analiştilor, Lagarde moşteneşte un set de instrumente aproape epuizat de la predecesorul ei, într-o perioadă în care inflaţia scăzută persistentă şi creşterea redusă arată limitele politicii monetare.

Când i s-a transmis simbolic ştafeta la conducerea BCE, în timpul ceremoniei care a avut loc luni la Frankfurt, franţuzoaicei de 63 de ani i s-a înmânat şi un clopoţel de aur, folosit pentru a-i chema la ordine pe membrii Consiliului guvernatorilor BCE.

Ţinând cont de recentele divergenţe dintre aceştia privind măsurile de stimulare a economiei, în special din partea reprezentanţilor Germaniei, Olandei şi Austriei, clopoţelul a picat tocmai bine, susţin analiştii.

Mai mult, Christine Lagarde moşteneşte o nouă rundă de măsuri de relaxare cantitativă (QE), pe care fostul şef al BCE, Mario Draghi, le-a propus spre adoptare în ultimele săptămâni, parţial în speranţa că vor ajuta tranziţia noului preşedinte al Băncii Centrale Europene către atribuţiile sale.

La precedenta şedinţă de politică monetară, care a avut loc în data de 12 septembrie, BCE a redus dobânda la depozitele overnight până la minus 0,5%, de la minus 0,4%, şi, de asemenea, a anunţat o nouă rundă de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de 20 de miliarde de euro pe lună, începând de la 1 noiembrie.

Mai mulţi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au luat o decizie fără precedent de a critica în mod deschis pachetul de stimulente, iar reprezentatul Germaniei în boardul BCE, Sabine Lautenschlaeger, şi-a dat demisia, cu doi ani înainte de expirarea mandatului, pe fondul criticilor faţă de ultimele măsuri de stimulare monetară adoptate de BCE.

Lagarde a explicat că obiectivul ei este să înceapă curând o revizuire cuprinzătoare a politicii monetare şi să-i implice imediat în acest demers pe membrii Consiliului guvernatorilor BCE.

De asemenea, Lagarde a declarat că vrea să aducă BCE mai aproape de opinia publică şi să dea prioritate unor probleme cum ar fi schimbările climatice şi creşterea numărului femeilor care activează în lumea financiară. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)