Banca Centrală Europeană ar trebui să ia în considerare emiterea unei monede digitale publice, se arată într-un document al Uniunii Europene, consultat marţi de Reuters, după ce planurile Facebook de a introduce Libra s-au lovit de răspunsul ostil al autorităţilor globale de reglementare.

De asemenea, în document se cere blocului comunitar să dezvolte o abordare comună faţă de criptomonede, inclusiv posibilitatea interzicerii proiectelor apreciate ca având un risc ridicat.

În actuala sa formă, documentul - care ar putea fi adoptat luna viitoare de miniştrii de Finanţe din UE - ar spori campania autorităţilor de reglementare împotriva criptomonedelor, care până acum au fost doar parţial reglementate în câteva state membre UE.

"BCE şi alte bănci centrale din UE ar putea explora oportunităţile, precum şi provocările referitoare la emiterea unei monede digitale, inclusiv luând în considerare măsuri concrete în acest scop", se arată în documentul care ar putea fi discutat la reuniunea miniştrilor de Finanţe de vineri şi adoptat la întâlnirea acestora din decembrie.

În cea mai ambiţioasă versiune a proiectului, consumatorii vor putea folosi bani electronici, care vor fi depozitaţi direct la Banca Centrală Europeană, fără a fi necesar un cont bancar, servicii de intermediere financiară sau clearing, susţine o sursă de la BCE.

Documentul UE reiterează temerile G7 privind riscurile provocate de monedele private: spălarea de bani, protecţia consumatorilor, funcţionarea sistemelor de plăţi, impozitare şi securitate cibernetică.

Luna trecută, Benoit Coeure, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a afirmat că autorităţile globale de reglementare financiară nu intenţionează să interzică Libra sau alte criptomonede, dar acestea vor trebui să îndeplinească cele mai ridicate standarde de reglementare.

În luna iunie a acestui an, reţeaua socială Facebook a anunţat că intenţionează să introducă o nouă criptomonedă, denumită Libra, în cadrul strategiei sale de a se extinde pe segmentul plăţilor digitale. Facebook susţine că Libra va fi susţinută de active reale, cum sunt depozitele bancare şi obligaţiunile guvernamentale, în ideea de a fi mai stabilă decât alte criptomonede precum bitcoin. Anunţul celor de la Facebook a fost întâmpinat cu scepticism de autorităţile de reglementare şi politicieni, Franţa şi Germania avertizând că intenţionează să blocheze Libra în Europa.

În prezent, în Uniunea Europeană nu există reglementări specifice cu privire la monedele digitale, deoarece acestea au fost considerate prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar. Însă planurile celor de la Facebook au tras un semnal de alarmă astfel că în prezent blocul comunitar vrea să determine G20 să adopte măsuri globale cu privire la criptomonede.

Dar Coeure, care este francez, are o abordare mai constructivă. "În cazul continentului nostru, nici Comisia Europeană şi nici Banca Centrală Europeană nu intenţionează să facă din Europa o zonă în care criptomonedele să fie interzise. Dar acestea trebuie să îndeplinească cele mai ridicate standarde de reglementare şi să adere la obiectivele mai largi ale legislaţiei în domeniu", a explicat oficialul BCE.

Într-un recent raport al G7 (grupul principalelor economii mondiale) se arată că apariţia criptomonedei Libra de la Facebook nu trebuie aprobată până când compania nu demonstrează că este sigură şi nu prezintă riscuri.

Într-o nouă lovitură la adresa reţelei de socializare, raportul publicat avertizează că criptomonedele reprezintă un risc la adresa sistemului financiar global şi, chiar dacă cei care susţin Libra caută să rezolve temerile, proiectul ar putea să nu fie aprobat de autorităţile de reglementare.

Avertismentul vine la doar câteva zile după ce procesatorii de plăţi Mastercard şi Visa s-au retras din proiectul Libra, din cauza incertitudinilor legate de reglementarea monedei digitale. Alte companii care s-au retras sunt Stripe, eBay şi Paypal.

Raportul G7 a fost realizat de oficiali de rang înalt de la băncile centrale, de la FMI şi FSB (Financial Stability Board), care coordonează reglementările pentru economiile G20.

Deşi este proiectată să limiteze fluctuaţiile majore ale valorilor lor, criptomonedele, cum ar fi Libra, pot provoca probleme, inclusiv pentru autorităţile de politică monetară care stabilesc ratele dobânzilor. De asemenea, Libra ar putea sufoca concurenţa venită de la alţi furnizori şi chiar ar putea ameninţa stabilitatea financiară, dacă utilizatorii suferă rapid "o pierdere de încredere" în moneda digitală, se arată în raportul G7.

"G7 crede că niciun proiect de acest tip nu ar trebui să devină operaţional până când nu sunt rezolvate corespunzător toate dificultăţile şi riscurile legale, de reglementare şi de supervizare. Rezolvarea unor astfel de riscuri nu este în mod necesar o garanţie a aprobării din partea autorităţilor de reglementare", este concluzia raportului.

Îngrijorările exprimate de autorităţile de reglementare cu privire la criptomoneda Libra sunt concentrate pe potenţialul pe care aceasta îl are de a destabiliza sistemul financiar mondial, de a interfera cu politica monetară suverană şi de a aduce prejudicii vieţii private, dar şi pe posibilitatea de a fi utilizată pentru spălarea de bani.

Până acum, marile bănci centrale s-au abţinut să reglementeze monedele digitale, deoarece au eşuat anul trecut să ajungă la un acord cu privire la modul în care ar trebui făcut acest lucru şi după ce au concluzionat că acestea sunt prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)