Comisia Europeană a publicat vineri o listă cu 20 de organisme considerate a fi organisme dăunătoare prioritare, precum gândacul japonez, gândacul asiatic şi agentul cauzator al antracnozei citricelor, cu un impact economic, de mediu şi social extrem de sever pe teritoriul UE, informează un comunicat de presă.

Selectarea organismelor dăunătoare se bazează pe evaluarea efectuată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei şi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, care ia în considerare probabilitatea răspândirii şi a stabilirii acestor organisme dăunătoare, precum şi consecinţele lor pentru Uniune. De asemenea, au fost luate în considerare punctele de vedere ale unui Grup de experţi special, precum şi feedbackul publicului oferit prin intermediul portalului pentru o mai bună legiferare.

"Sănătatea plantelor a reprezentat o prioritate a mandatului meu în ultimii cinci ani. De aceea sunt deosebit de încântat că mandatul meu include această prioritizare care va ajuta UE şi statele membre să îşi sporească gradul de pregătire şi să acţioneze rapid împotriva unor organisme dăunătoare ale plantelor extrem de periculoase, precum şi să contribuie la Pactul ecologic european, protejând biodiversitatea noastră, ecosistemele naturale şi agricultura din UE", a declarat comisarul european responsabil cu sănătatea şi siguranţa alimentară, Vytenis Andriukaitis.

"Pentru a proteja în mod eficient plantele şi calitatea vieţii cetăţenilor noştri, trebuie mai întâi să identificăm impactul negativ al organismelor dăunătoare asupra economiei, mediului şi societăţii noastre. Datorită unui nou indicator conceput de Centrul Comun de Cercetare, în prezent putem estima daunele cauzate de aceşti dăunători pe mai multe planuri, inclusiv unele mai puţin tangibile, cum ar fi peisajul şi patrimoniul cultural sau biodiversitatea şi ecosistemele. Acest lucru ne-a permis să identificăm 20 de organisme cele mai dăunătoare, asupra cărora ar trebui să ne concentrăm eforturile", a declarat la rândul său comisarul pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, Tibor Navracsics.

Noua metodologie demonstrează, de exemplu, că bacteria Xylella fastidiosa, organismul dăunător cu cel mai mare impact asupra culturilor agricole, inclusiv asupra culturilor fructifere, ar putea cauza pierderi anuale ale producţiei în valoare de 5,5 miliarde de euro, putând afecta 70% din valoarea producţiei măslinilor bătrâni (peste 30 de ani) din UE şi 35% din valoarea producţiei măslinilor mai tineri, în cazul în care bacteria s-ar răspândi în întreaga UE. În plus faţă de impactul direct asupra producţiei, organismele dăunătoare produc efecte indirecte semnificative asupra unei game largi de sectoare economice din amonte şi din aval. De exemplu, dacă gândacul asiatic (Anoplophora glabripennis) s-ar răspândi în întreaga UE s-ar înregistra pierderi directe de peste 5 % din totalul arborilor în picioare din mai multe specii forestiere ale UE, cum ar fi arinul, frasinul, fagul, mesteacănul, ulmul, arţarul sau platanul. Valoarea acestor copaci este evaluată la 24 de miliarde de euro, iar impactul economic asupra sectorului forestier din amonte ar putea atinge 50 de miliarde de euro.

Statele membre UE vor lansa campanii de informare destinate publicului, vor efectua anchete anuale, vor pregăti planuri de urgenţă, exerciţii de simulare şi planuri de acţiune în vederea eradicării acestor organisme dăunătoare. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)