Curtea de Conturi Europeană a constatat într-un raport publicat marţi că Uniunea Europeană a cheltuit într-un mod eronat în 2018 peste 3 miliarde de euro (3,3 miliarde), relatează dpa.

Nivelul de eroare estimat în cadrul cheltuielilor pe 2018 a fost de 2,6% din total, menţinându-se în limitele observate pentru cele două exerciţii anterioare (2,4 % în 2017 şi de 3,1 % în 2016), potrivit documentului. Cheltuielile totale ale UE au fost de 156,7 miliarde de euro în 2018, în jur de 1% din venitul naţional brut pe bloc.

Erori au fost detectate în principal în domeniile de cheltuieli cu risc ridicat, cum ar fi dezvoltarea rurală şi coeziunea, în cazul cărora plăţile din bugetul UE sunt efectuate pentru a rambursa costuri suportate de beneficiari. Aceste domenii de cheltuieli fac obiectul unor norme şi al unor criterii de eligibilitate complexe, ceea ce este de natură să antreneze erori, se arată în raportul publicat marţi. În cazuri rare, poate fi vorba şi de fraudă.

Curtea de Conturi europeană notează pe de altă parte că, odată cu sosirea unei noi echipe de conducere în instituţiile UE şi în urma alegerilor din acest an pentru Parlamentul European, UE se regăseşte într-un moment important, de răscruce, şi, în opinia Curţii, trebuie să profite de această dinamică pentru a obţine rezultate. Bugetul UE nu reprezintă mai mult de 1% din venitul naţional brut al tuturor statelor membre, deci este vital ca cheltuielile UE nu doar să respecte normele, ci şi să producă rezultate, subliniază raportul.

Preşedintele Curţii de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, a făcut apel cu acest prilej la preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să continue îmbunătăţirea standardelor de gestiune şi transparenţă.

"Graţie îmbunătăţirilor aduse gestiunii sale financiare, UE îndeplineşte în prezent standarde înalte de răspundere de gestiune şi de transparenţă în cheltuirea banilor publici. Ne aşteptăm ca viitoarea Comisie şi statele membre să continue acest efort", a declarat Klaus-Heiner Lehne. "Începutul unui nou mandat legislativ şi al unei noi perioade de programare constituie pentru factorii de decizie o ocazie unică de a axa politicile şi cheltuielile UE pe obţinerea de rezultate şi pe crearea unei valori adăugate", a insistat el.

Curtea atrage de asemenea atenţia asupra anumitor provocări cărora UE trebuie să le facă faţă în materie de gestiune bugetară şi financiară, provocări care au o relevanţă deosebită pentru noul ciclu bugetar pe termen lung. Astfel, absorbţia de către statele membre a fondurilor structurale şi de investiţii, care reprezintă aproape jumătate din actualul cadru financiar multianual (CFM), rămâne scăzută, în pofida unei accelerări în 2018 şi a creşterii semnificative a sumelor solicitate în cursul acestui exerciţiu prin cereri de plată, se constată în raport.

Comisia trebuie să ia măsuri pentru a evita o presiune inutilă la nivelul nevoilor de plată la începutul noului CFM (2021-2027), presiune care ar putea fi cauzată de cererile de plată amânate din actualul CFM. În plus, creşterea înregistrată la nivelul garanţiilor sprijinite de la bugetul UE (92,8 miliarde de euro la sfârşitul anului 2018) amplifică expunerea bugetului UE la risc, aspect pe care Comisia va trebui să îl abordeze în noul CFM. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)