Preşedintele Asociaţiei de lobby a sectorului bancar din Polonia, Zdzislaw Pietraszkiewicz, a avertizat că decizia de joi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind creditele ipotecare în franci elveţieni ar putea costa băncile poloneze cel puţin 60 de miliarde de zloţi (15 miliarde de dolari), transmit Bloomberg şi Reuters.

"Nu avem motive în acest stadiu să modificăm evaluările şi calculele noastre, deşi împărtăşim opinia că aceste costuri se vor fi întinde pe o anumită perioadă", le-a sus jurnaliştilor Pietraszkiewicz când a fost întrebat de costurile deciziei CJUE.

La Bursa de la Varşovia, cel mai semnificativ declin l-au înregistrat joi acţiunile BNP Paribas Bank Polska (minus -7,7%) şi Santander Bank Polska (minus 3,9%).

"Credem că decizia CJUE va crea incertitudini privind suma totală şi perioada în care băncile vor înregistra potenţiale pierderi dar de asemenea reprezintă un risc imediat mai redus pentru sistemul bancar ca întreg", a apreciat analistul Georgi Deyanov de la Morgan Stanley.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis joi în favoarea consumatorilor polonezi care au luat credite ipotecare în franci elveţieni, permiţându-le să ceară tribunalelor din Polonia să le convertească împrumuturile în monedă locală.

"În contractele de creditare în valută încheiate în Polonia, condiţiile inechitabile legate de diferenţa de curs valutar nu pot fi înlocuite de prevederile generale ale legislaţiei civile poloneze. Dacă, după retragerea condiţiilor inechitabile, va fi modificată natura conţinutului de bază ale acestor contracte, prin faptul că nu vor mai fi indexate la cursul unei valute deşi rămân supuse unei rate a dobânzii bazate de cursul valutar, legislaţia UE nu exclude anularea acestor contracte", a stabilit CJUE.

Au trecut aproape două decenii de când 700.000 de polonezi, atraşi de dobânzile mult mai reduse la creditele ipotecare în franci elveţieni comparativ cu cele în zloţi, au contractat credite ipotecare în franci elveţieni. Acest portofoliu de credite se ridică în prezent la 124 de miliarde de zloţi (31 miliarde dolari), aproape o treime din totalul creditelor ipotecare din Polonia, însă mulţi debitori plătesc rate mult mai mari decât se aşteptau din cauza creşterii valorii francului elveţian.

În ultimele luni, acţiunile băncilor poloneze au scăzut, iar moneda naţională - zlotul - s-a depreciat, din cauza riscurilor legate de decizia CJUE, care ar putea declanşa un val de procese care să şteargă profiturile băncilor poloneze în următorii ani.

Autorităţile de reglementare de la Varşovia au încercat în mod repetat să minimalizeze temerile, iar joi Guvernul a dat asigurări că are instrumentele necesare pentru a ajuta băncile să facă faţă impactului deciziei CJUE, dacă va fi necesar.

Polonia monitorizează constant situaţia din sectorul bancar şi va lua măsuri dacă va fi necesar, a declarat joi ministrul de Finanţe, Jerzy Kwiecinski. Acesta a dat asigurări că băncile din Polonia sunt pregătite pentru decizia CJUE.

Deşi creditele ipotecare în franci elveţieni au generat probleme şi în alte ţări din Europa, inclusiv în Ungaria, România şi Croaţia, Polonia a făcut cei mai mici paşi în a răspunde la plângerile debitorilor.

De la colapsul băncii americane Lehman Brothers, în anul 2008, şi până în prezent, moneda elveţiană s-a apreciat cu 85%, de la 2,18 zloţi până la 4,04 zloţi pentru un franc. Numai în acest an moneda elveţiană s-a apreciat cu 6% în raport cu zlotul polonez. Cel mai greu an pentru polonezi a fost 2015, când francul s-a apreciat exploziv după ce Banca Naţională a Elveţiei a eliminat pragul minim al cursului de schimb. Între timp, mulţi polonezi s-au adresat tribunalelor, în ceea ce a devenit cea mai gravă criză cu care s-au confruntat băncile poloneze de la căderea comunismului.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a fost sesizată de un judecător polonez pentru a decide dacă astfel de credite ipotecare în valută încalcă legislaţia europeană. Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Justiţiei din Polonia, numărul cazurilor noi iniţiate în tribunalele poloneze în primele şase luni ale acestui an au crescut cu 39%, până la 2.021. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)