Liderii Groenlandei vor să profite de interesul generat la nivel mondial de oferta de cumpărare a insulei arctice făcută de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru a atrage noi investiţii americane şi a câştiga mai multe de pe urma activităţilor militare din insula arctică, transmite Reuters.

"Atunci când stimulezi investiţiile într-o zonă cum este Groenlanda se pot întâmpla lucruri minunate în minerit, turism şi infrastructură", a declarat Verner Hammeken, directorul general al companiei de shipping Royal Arctic Line.

Săptămâna trecută, preşedintele SUA, Donald Trump, a decis să amâne o întrevedere programată cu premierul danez Mette Frederiksen, dupa ce şefa Guvernului de la Copenhaga a respins categoric oferta lui Trump vizând cumpărarea Groenlandei.

Insula arctică este importantă pentru armata americană, care are o bază aeriană în zona de nord-vest a Groenlandei, dar pentru care nu plăteşte niciun fel de chirie, pe baza unui acord convenit în 1951 cu Danemarca.

Groenlanda a fost o colonie daneză până în 1953. În prezent, Groenlanda este o regiune autonomă care se administrează singură, în timp ce Danemarca este responsabil de apărare şi politica externă.

Liderii Groenlandei vor de mai mult timp ca SUA să plătească pentru utilizarea bazei aeriene Thule. Nemulţumirile s-au înmulţit după ce în 2014 armata americană a anulat un contract cu firma de stat Greenland Contractors care a asigurat servicii pentru baza americană timp de patru decenii. În plus, în anul 2017, Departamentul american al Apărării a ales o firmă americană, în locul companiei Royal Arctic Line din Groenlanda, pentru a transporta mărfuri spre baza Thule, ceea ce a generat un nou val de critici în rândul politicienilor şi localnicilor.

"Este normal să profităm la maxim de prezenţa americană în Groenlanda, având în vedere că găzduim o cooperare în domeniul apărării pe teritoriul nostru", a declarat ministrul Afacerilor Externe din Groenlanda, Ane Lone Bagger.

Contractul privind furnizarea de servicii convenit cu firma de stat Greenland Contractors avea o valoare de 600 milioane de coroane daneze (89 milioane dolari) pe an înainte de a fi anulat şi avea o contribuţie importantă la economia insulei arctice, care se bazează în principal pe pescuit şi ajutoarele anuale trimise de Danemarca.

"Atât cât este posibil, ar trebui să fie companii din Groenlanda şi muncitori din Groenlanda care asigură servicii pentru această bază. Este natural să obţinem partea ce ni se cuvine", a mai spus ministrul Afacerilor Externe din Groenlanda, Ane Lone Bagger.

De asemenea, oficialii companiei de stat Royal Arctic Line sunt şi ei nemulţumiţi de decizia Washingtonului de a acorda contractul de aprovizionare cu mărfuri a bazei de la Thule unei companii americane. "Pare puţin ciudat să utilizezi o zonă dintr-o ţară fără să sprijini infrastructura acelei ţări", a spus directorul companiei de shipping Royal Arctic Line, Verner Hammeken. Potrivit acestuia există în mod clar o valoare atunci când combini livrările civile cu cele militare, în special în cazul zonelor rurale la care este dificil de ajuns.

Verner Hammeken şi-a exprimat dorinţa de a vedea mai multe investiţii americane. În prezent în Groenlanda nu există drumuri care să lege cele 17 oraşe din insulă şi deşi Groenlanda este de patru ori mai mare decât Franţa există doar un singur aeroport comercial. "Am văzut că atunci când SUA generează interes în anumite părţi ale lumii, imediat urmează şi investiţiile din partea companiilor private americane", a adăugat Hammeken. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)