Directorii Deutsche Bank iau în considerare posibilitatea unei fuziuni cu băncile franceze BNP Paribas sau Société Générale, ceea ce ar aduce împreună diviziile lor de investiţii bancare, iar suprapunerile la diviziile de retail ar fi reduse, au declarat pentru publicaţia germană Handelsblatt surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Cel mai mare grup bancar din Germania, Deutsche Bank, trece printr-o amplă reorganizare după trei ani consecutivi de pierderi, o retrogradare din partea Standard & Poor's şi ratarea testelor de stres derulate de Rezerva Federală americană. Acţiunile Deutsche Bank au încheiat anul 2018 cu o cădere de 56%, după ce în decembrie aproximativ 170 de criminalişti, procurori şi inspectori fiscali au percheziţionat şase sedii ale Deutsche Bank din Frankfurt şi din jurul acestui oraş, pe fondul acuzaţiilor de spălare de bani.

Deşi autorităţile de la Berlin fac presiuni pentru o fuziune între Deutsche Bank şi al doilea grupul bancar german, Commerzbank, directorii Deutsche Bank caută alte opţiuni, în ţară şi în străinătate, susţin sursele.

Reprezentanţii Deutsche nu au dorit să comenteze informaţiile.

Conform publicaţiei Business Times, la Forumul economic mondial de la Davos s-a sugerat că BNP Paribas ar putea lua în considerare achiziţionarea Commerzbank.

Cele două bănci franceze sunt văzute favorite pentru preluarea Deutsche Bank, în timp ce grupul bancar elveţian UBS ar avea şanse mai reduse, deoarece reglementările din Elveţia sunt mai dure, iar entitatea rezultată în urma posibilei fuziuni ar trebui să aibă sediul în Germania.

În urma discuţiilor dintre Deutsche Bank şi UBS, şefii grupului bancar elveţian au decis să renunţe la tranzacţiei, considerând piaţa germană prea complicată şi riscurile legate de bilanţul băncii germane prea mari, susţin sursele.

La Davos, observatorii au văzut că şeful Deutsche Bank, Christian Sewing, a discutat mult cu câţiva directori generali de instituţii financiare, inclusiv Ralph Hamers de la ING şi Jes Staley de la Barclays Bank. "Toată lumea vrea să ştie ce se va întâmpla cu Deutsche şi dacă va exista o consolidare în sectorul bancar european", adaugă sursele.

Tot la Davos, Axel Weber, şeful UBS, a subliniat necesitatea fuziunilor în sectorul bancar european, spunând că numai atunci instituţiile vor putea concura pe plan global. Totuşi, el a minimalizat posibilitatea ca UBS să preia Deutsche, afirmând: "achiziţiile majore sunt excluse în următorii ani".

Autorităţile de la Berlin ar prefera o fuziune între Deutsche Bank şi Commerzbank, care ar crea un gigant bancar german, ar atenua temerile privind stabilitatea sectorului bancar al ţării şi problemele cu care se confruntă cele două instituţii. În plus, posibila fuziune ar consolida poziţia financiară a Germaniei, într-un moment în care Frankfurt concurează pentru atragerea băncilor care s-ar putea muta din Londra, în urma Brexitului.

Politicienii germani sunt îngrijoraţi că, în urma fuziunii dintre Deutsche Bank şi un grup bancar european, sediul central ar putea fi stabilit în afara Germaniei.

Şefii Deutsche şi Commerzbank au declarat, în mod repetat, că mai sunt multe de făcut înainte ca o astfel de fuziune să poată fi luată în considerare, iar angajaţii celor două bănci se tem că vor urma concedieri masive.

Analiştii consideră că discuţiile referitoare la o posibilă fuziune sunt într-o fază exploratorie, în timp ce şefii Deutsche Bank iau în considerare şi alte opţiuni, precum cea de a obţine noi investiţii din partea actualilor sau a unor noi acţionari.

Stuart Graham, analist la firma de cercetare a pieţei Autonomous din Londra, crede că politicienii de la Berlin vor un "Plan B" pentru Deutsche, pe fondul scăderii semnificative a preţului acţiunilor grupului bancar. El susţine că ideea unui gigant bancar german se bazează parţial şi pe teama că, dacă nu se va realiza fuziunea, problemele celor două bănci ar putea afecta şi restul sectorului bancar al ţării.

În decembrie, preşedintele, Deutsche Bank, Paul Achleitner declara că banca este într-o poziţie solidă, iar strategia de relansare demarată de către directorul general începe să dea roade. Paul Achleitner a respins varianta recurgerii la sprijinul statului şi totodată a dezminţit zvonurile referitoare la o posibilă fuziune.

De asemenea, Achleitner a spus că nu intenţionează să demisioneze după un an 2018 în care Deutsche Bank a schimbat directorul general, a fost vizată de o anchetă de spălare de bani, iar cotaţia acţiunilor sale s-a redus la jumătate. "Acţionarii mi-au acordat un mandat până în 2022. Voi onora această responsabilitate", a spus preşedintele Deutsche Bank. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lăzăroiu)