Parlamentul European este pregătit să negocieze viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, făcând apel la o creştere a contribuţiilor naţionale şi la menţinerea politicilor ''istorice'' (agricultură şi coeziune), după ieşirea Marii Britanii din Uniune, transmite AFP.

Reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, eurodeputaţii au aprobat miercuri, cu 429 voturi pentru şi 207 contra, un raport în baza căruia este ''pregătit să negocieze punct cu punct, cifră cu cifră'', a declarat co-raportoarea Isabelle Thomas (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor).

Viitorul cadru financiar multianual al UE va trebui să răspundă mai multor provocări: ieşirea Marii Britanii, contributor important la bugetul Uniunii, definirea de noi priorităţi (migraţie, securitate internă şi protecţia frontierelor, apărare), locul acordat politicilor istorice ale UE - agricultură şi coeziune -, care reprezintă acum peste două treimi din cheltuieli.

''Discuţia privind perspectiva multianuală a devenit o discuţie privind modelul Uniunii Europene'', a amintit, în preambulul votului, co-raportorul Jan Olbrycht (Partidul Popular European).

Eurodeputaţii speră să ajungă la un acord cu Consiliul (statele membre) înaintea alegerilor pentru Parlamentul European în 2019, introducând în acelaşi timp o clauză de revizuire obligatorie pentru a lăsa viitorului PE posibilitatea de a avea un cuvânt de spus.

Cadrul financiar actual (2014-2020) a fost adoptat cu întârziere, ceea ce a amânat lansarea de noi programe.

Pentru 2021-2027, Parlamentul European pledează pentru venituri mai importante, mai ales prin majorarea contribuţiei statelor membre la 1,3% din venitul naţional brut al UE-27 (fără Marea Britanie), adică 1.324,1 miliarde de euro (calculat la preţurile din 2018). În schimb, proiectul prezentat de Comisia Europeană în primăvară propune un plafon ceva mai scăzut, de 1,1%.

PE vrea să acorde fonduri majorate politicilor destinate tinerilor, cercetării, creşterii şi creării de locuri de muncă, luptei împotriva schimbărilor climatice.

Totodată, PE consideră că alocarea de noi resurse în domeniile migraţiei, apărării şi securităţii nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor agricolă şi de coeziune.

De altfel, marţi, la dezbaterea care a precedat votul, comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, a lansat un avertisment.

''Având în vedere dezbaterile în Consiliu în care anumite state membre vor ca plafonul să nu depăşească 1,0% din venitul naţional brut şi, odată cu plecarea britanicilor, nu mi se pare foarte realist ca agricultura şi coeziunea să nu sufere tăieri'', a declarat Oettinger.

Potrivit acestuia, faptul că statele membre trebuie să aibă unanimitate în materie de buget trebuie să împingă PE ''să facă dovadă de supleţe''.

La rândul lor, statele membre trebuie să definească o poziţie comună de negociere înainte de începerea discuţiilor cu Parlamentul European în vederea unui text final.

Viitorul buget va face obiectul unei dezbateri la cel mai înalt nivel politic la mijlocul lui decembrie, la summitul UE ce va avea loc la Bruxelles. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)