Deprecierea semnificativă a lirei turceşti a majorat presiunile asupra corporaţiilor, din cauza împrumuturilor în valută, şi a sporit temerile privind propagarea efectelor negative spre sectorul bancar, se arată într-o analiză realizată de Financial Times (FT).

Miercuri, băncile din Turcia au acceptat să ajute companiile care se confruntă cu dificultăţi din cauza împrumuturilor, în condiţiile în care Ministerul de Finanţe pregăteşte un plan pentru limitarea propagării efectelor negative ale crizei valutare, iar analiştii se aşteaptă la măsuri de sprijinire a băncilor.

Asociaţia Băncilor din Turcia a precizat că instituţiile financiare ale ţării s-au angajat să sprijine firmele care au nevoie de o suspendare temporară a plăţii creditelor, din cauza "întreruperii temporare a echilibrului între venituri şi cheltuieli".

Anunţul reprezintă una dintre puţinele recunoaşteri publice ale dificultăţilor cu care se confruntă băncile turceşti în urma deprecierii semnificative a monedei naţionale din ultimele luni.

Investitorii internaţionali au cerut măsuri pentru a gestiona aşteptata creştere a creditelor neperformante (NPL). Astfel de măsuri ar include crearea unei "bănci de rebuturi" (bad bank) care ar atenua povara asupra băncilor.

Deprecierea lirei faţă de dolar a lăsat şi băncile locale expuse pe fondul nivelului împrumuturilor în valută din Turcia. Analiştii de la Goldman Sachs susţin că o depreciere până la 7,10 lire/USD "ar putea eroda în mare măsură excesul de capital al băncilor".

Lira turcească a pierdut aproximativ 40% din valoare în raport cu dolarul de la începutul acestui an, pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele influenţei preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, al apelurilor sale repetate pentru dobânzi mai mici şi al înrăutăţirii relaţiilor cu SUA.

Pieţele financiare sunt îngrijorate de expunerea la Turcia a unora dintre cele mai mari bănci din zona euro: BBVA (Spania), UniCredit (Italia) şi BNP Paribas (Franţa).

Băncile din Turcia sunt percepute ca fiind unele din cele mai solide valori ale economiei ţării, datorită revizuirii majore în urma crizei financiare severe din perioada 2000 - 2001. Dar indicele lor de adecvare a capitalului s-a erodat din cauza deprecierii lirei.

Conform datelor LPC, băncile turceşti trebuie să refinanţeze până la sfârşitul anului împrumuturi sindicalizate în valoare totală de 6,4 miliarde de dolari. Rostogolirea acestor credite va reprezenta "un indicator cheie" al perspectivelor sectorului bancar, a apreciat analistul Gabor Kemeny, de la firma de cercetare a pieţei Autonomous.

Săptămâna trecută, Banca Centrală a Turciei a majorat semnificativ dobânda de bază, de la 17,75% la 24%, pentru a ţine sub control deprecierea lirei.

Datele publicate recent arată că rata anuală a inflaţiei a urcat în august la 17,9%, cel mai ridicat nivel din 2003, determinând Banca Centrală a Turciei să anunţe că "a decis să implementeze o înăsprire semnificativă a politicii monetare pentru a sprijini stabilitatea preţurilor".

În iulie, Turcia a eliminat o clauză care stipula că mandatul guvernatorului Băncii centrale are o durată de cinci ani, printr-o ordonanţă de urgenţă publicată cu puţin timp înainte ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan să depună jurământul pentru un nou mandat.

Decretul, publicat în Monitorul Oficial, a eliminat o clauză care prevedea că "guvernatorul Băncii Centrale este numit printr-o decizie a Cabinetului pentru un mandat de cinci ani. Guvernatorul poate fi reconfirmat în funcţie la finalul acestei perioade".

De asemenea, s-a renunţat la cerinţa ca viceguvernatorii Băncii Centrale să aibă o experienţă de cel puţin 10 ani în domeniul financiar bancar, precum şi la prevederea ca viceguvernatorii să fie propuşi de guvernator.

Începând din 9 iulie, Turcia a trecut la un regim prezidenţial, punând capăt mai multor decenii de democraţie parlamentară, după ce Erdogan a câştigat peste 52% din voturi la alegerile din 24 iunie.

În luna mai a acestui an, Erdogan declara că în situaţia în care va fi reales va exercita un control mai mare asupra politicii monetare, declaraţii care au dus la prăbuşirea lirei până la un minim istoric de 4,9290 lire pentru un dolar.

Erdogan, care se descrie drept un "duşman al dobânzilor", vrea ca Banca Centrală să reducă dobânzile pentru a stimula creditarea şi creşterea economică. În schimb, investitorii îngrijoraţi de inflaţia de două cifre din Turcia vor ca Banca Centrală să majoreze dobânzile.

Şi Banca Centrală Europeană este îngrijorată că debitorii din Turcia, afectaţi de deprecierea semnificativă a lirei, ar putea să nu-şi mai poată achita creditele în valută, care constituie aproximativ 40% din activele sectorului bancar turcesc. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică; editor online: Magdalena Tănăsescu)