Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a transmit un răspuns îndelung aşteptat la ambiţioasa solicitare a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, de reformare a UE post-Brexit, oferind o ramură de măslin în privinţa investiţiilor şi a sprijinirii statelor din zona euro care se confruntă cu probleme, transmit AFP şi Reuters.

Emmanuel Macron a formulat în numeroasele sale intervenţii o serie de idei privind reformarea UE post-Brexit. Pentru reforma zonei euro el insistă asupra unei împărţiri mai uniforme a riscurilor între statele care folosesc moneda comună, în principal prin crearea unui buget al zonei euro şi a unui Fond Monetar European, precum şi a unui post de ministru de finanţe şi a unui parlament al zonei euro, propuneri care până acum au fost primite cu rezerve la Berlin.

Răspunsul cancelarului german vine într-un moment de sporire a temerilor privind viitorul blocului comunitar, pe fondul turbulenţelor politice din Italia şi Spania şi a escaladării tensiunilor transatlantice.

Într-un interviu apărut duminică în publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, Angela Merkel a declarat că Germania, principala economie a zonei euro, va sprijini un buget de investiţii, care nu poate fi mai mic "de zece miliarde de dolari", dar "este nevoie de o convergenţă economică mai rapidă între statele membre".
Oficialul german a adăugat: "Trebuie să întărim capacitatea de investiţii cu ajutorul politicilor structurale suplimentare".

Franţa şi Germania şi-au stabilit ca obiectiv ca până la summitul european din iunie să ajungă la un compromis nu doar privind reforma zonei euro, ci asupra unei reforme de ansamblu a Uniunii Europene post-Brexit, între statele membre existând însă numeroase divergenţe, cum este cazul revizuirii politicii de azil pentru migranţi.

Zona euro are nevoie de un Fond Monetar European (FME) interguvernamental capabil să ofere statelor din zona euro care se confruntă cu probleme financiare linii de credit, dacă dificultăţile lor ameninţă întreaga regiune, a afirmat duminică Angela Merkel.

"Dacă întreaga zonă euro este în pericol, FME ar trebui să furnizeze credite pe termen lung pentru a ajuta statele. Astfel de împrumuturi ar putea avea scadenţa la 30 de ani şi ar fi condiţionate de implementarea unor reforme structurale cuprinzătoare. În plus, îmi pot imagina posibilitatea unei linii de credit pe termen scurt, de exemplu pe cinci ani, pentru a ajuta ţările care se confruntă cu dificultăţi din cauza circumstanţelor extraordinare", a explicat cancelarul german.

Luna trecută, Angela Merkel, a anunţat că sprijină propunerea ministrului de Finanţe, Olaf Scholz, ca Mecanismul European de Stabilitate (ESM) - fondul de salvare al zonei euro - să devină un instrument comun de protecţie, atât timp cât sunt reduse prima dată riscurile din bilanţurile băncilor naţionale.

"Opinia globală privind uniunea monetară este că în final ţările trebuie să fie responsabile (pentru acţiunile lor). Şi de aceea este corect să dezvoltăm şi mai mult ESM, să-i dăm responsabilităţi apropiate de cele ale unui fond monetar internaţional. Putem face asta în condiţiile noastre", a afirmat Angela Merkel în Parlamentul Germaniei.

În decembrie, Comisia Europeană a propus statelor membre să înfiinţeze în 2019 un Fond Monetar European (FME), având la bază cadrul juridic al Uniunii şi structura deja consacrată a Mecanismului European de Stabilitate. În ultimii ani, ESM a jucat un rol decisiv în garantarea stabilităţii zonei euro, ajutând statele membre să îşi recapete sau să îşi menţină accesul pe pieţele obligaţiunilor suverane. FME ar urma să se bazeze pe arhitectura actuală a ESM, menţinând, în esenţă, structurile financiare şi instituţionale actuale ale ESM, inclusiv în ceea ce priveşte rolul jucat de parlamentele naţionale. Astfel, acesta ar continua să sprijine statele membre din zona euro care se confruntă cu dificultăţi financiare. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Irina Giurgiu)