Cel mai mare grup bancar britanic, Royal Bank of Scotland (RBS), a acceptat să plătească 4,9 miliarde de dolari pentru a pune capăt anchetei demarate de autorităţile SUA pentru că a vândut în perioada 2005-2008 produse financiare mult mai riscante decât a admis, transmit BBC şi Reuters.

Şeful RBS, Ross McEwan, a afirmat că banca va fi mai solidă în urma eliminării incertitudinilor iar acordul de principiu cu Departamentul american al Justiţiei (DoJ) reprezintă "o piatră de hotar". Ajungerea la un acord de principiu cu Departamentul american al Justiţiei ne va permite să rezolvăm problemele judiciare rămase, acesta fiind preţul pe care trebuie să-l plătim pentru ambiţiile globale urmărite de această bancă înaintea crizei".

Detaliile suplimentare ale înţelegerii urmează să fie negociate, înainte de încheierea unui acord final, a anunţat Departamentul american al Justiţiei.

RBS a precizat că aproximativ 3,6 miliarde de dolari din amendă va fi acoperită din banii puşi deoparte pentru litigiile judiciare. Mulţi analişti estimau că amenda ar putea fi mai mare de 4,9 miliarde de dolari.

Investigaţia Doj vizează modul în care RBS a structurat şi a vândut titluri de valoare garantate cu credite ipotecare (MBS), care au jucat un rol semnificativ în declanşarea crizei financiare din 2008. Băncile care operează în SUA au făcut obiectul mai multor investigaţii, ca urmare a acuzaţiilor potrivit cărora au acordat credite ipotecare unor debitori care nu întruneau toate condiţiile, iar ulterior au vândut aceste credite sub forma unor investiţii sigure.

Anterior, Departamentul american al Justiţiei a ajuns la acorduri cu Citigroup, Deutsche Bank, JPMorgan Chase, Credit Suisse, Morgan Stanley, Goldman Sachs, Bank of America şi Barclays privind plata unor amenzi pentru vânzarea MBS.

Conform unei recente analize realizate de analiştii Bloomberg Intelligence, băncile europene au cheltuit în ultimul deceniu cel puţin 81 de miliarde de dolari pentru rezolvarea acuzaţiilor vizând manipularea pieţei şi încălcarea sancţiunilor şi vânzarea de titluri de valoare garantate cu credite ipotecare.

Începute în timpul administraţiei Obama, anchetele în cazul titlurilor de valoare garantate cu credite ipotecare au fost cele mai costisitoare pentru băncile implicate. Dar la aproape un an de la inaugurarea administraţiei Trump, Departamentul Justiţiei a finalizat mai puţine procese, fiind dificil de previzionat viitoarele înţelegeri dintre bănci şi autorităţi.

Anul trecut, Departamentul Justiţiei din SUA a anunţat că banca franceză Societe Generale a acceptat să plătească o amendă civilă de 50 de milioane de dolari pentru a pune capăt anchetei demarate de autorităţile americane, ce vizează vânzarea de titluri de valoare garantate cu credite ipotecare înaintea crizei financiare.

Referindu-se la practicile de creditare subrime din acea perioadă, un bancher de la Societe Generale a declarat că "întregul proces era o glumă". Dar autorităţile din SUA nu au apreciat declaraţia iar procurorul Robert Capers a afirmat: "Nu a fost o glumă. Recunoaşterea de către SocGen a comportamentului greşit în privinţa titlurilor de valoare garantate cu credite ipotecare a reprezentat principala componentă a acestei rezoluţii".

Şi Deutsche Bank AG a anunţat recent că va plăti 7,2 miliarde de dolari pentru a pune capăt anchetei demarate de autorităţile SUA, ce vizează vânzarea de titluri de valoare garantate cu credite ipotecare înaintea crizei financiare.

Valoarea amenzii este mai mică decât cea solicitată în septembrie de SUA - 14 miliarde de dolari. Suma cerută Deutsche Bank ar fi reprezentat cea mai importantă amendă aplicată vreodată unei bănci străine în SUA, depăşind-o cu mult pe cea de 8,9 miliarde de dolari aplicată în 2014 grupului francez BNP Paribas pentru încălcarea embargourilor americane. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)