Regiunile cele mai sărace din UE înregistrează un PIB pe cap de locuitor de şapte ori mai scăzut decât nivelul înregistrat în cele mai bogate regiuni, conform unui studiu al Băncii Mondiale, remis luni AGERPRES.

Raportul ''Regândirea regiunilor mai puţin dezvoltate'' (''Rethinking Lagging Regions''), care examinează convergenţa şi disparităţile din cadrul UE, evidenţiază pericolul ''capcanelor creşterii economice lente''.

Inegalităţile constante manifestate la nivel regional subminează oportunităţile oferite rezidenţilor, contribuind la creşterea gradului de sărăcie şi la emigraţie la scară largă, în special în rândul tinerilor. De exemplu, anumite regiuni din Europa de Sud au înregistrat creştere zero a PIB-ului pe cap de locuitor, comparativ cu media anuală înregistrată în UE în perioada 2005 - 2015, de 2,1%.

''Toate regiunile din UE, chiar şi cele mai sărace sau cele cu un ritm lent de creştere, dispun de un potenţial semnificativ de dezvoltare economică. Atenţia acordată performanţei economice naţionale a statelor membre este atât de mare, încât este uşor să uităm ceea ce se întâmplă în UE la nivel regional. Atunci când privim dincolo de aparenţe, vedem că există multe modalităţi în care putem lupta pentru a contracara inegalităţile din perspectiva prosperităţii, oportunităţilor şi productivităţii, inegalităţi care împiedică mobilitatea socială şi acţionează ca impedimente pentru creşterea economică la nivel naţional'', a spus Arup Banerji, director regional al Băncii Mondiale pentru ţările UE.

Raportul ia în discuţie două categorii de regiuni mai puţin dezvoltate, cunoscute sub denumirea de regiuni ''cu creştere lentă'' şi ''venituri scăzute'', localizate în anumite părţi din Europa de Sud şi Centrală. Regiunile mai puţin dezvoltate cu creştere lentă se confruntă cu probleme precum o productivitate care stagnează şi crearea unui număr redus de locuri de muncă, în timp ce regiunile cu venituri scăzute se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari în procesul de transformare a propriilor economii.

Ambele categorii de regiuni neperformante se luptă cu doi indicatori-cheie, respectiv rata ridicată a şomajului comparativ cu regiunile care nu au statut de regiuni mai puţin dezvoltate şi cu niveluri foarte scăzute de participare a femeilor pe piaţa forţei de muncă. În 2015, nivelul mediu de participare a femeilor pe piaţa forţei de muncă a UE era de 66,8%. În regiunile mai puţin dezvoltate, acest nivel era cu 10% mai scăzut şi chiar cu 20% mai scăzut în cele mai grave cazuri.

Raportul ''Regândirea regiunilor mai puţin dezvoltate'' subliniază rolul important jucat de Politica de Coeziune a UE în abordarea inegalităţilor regionale. În prezent, UE investeşte 50 de miliarde de euro anual, din fonduri de coeziune, pentru a sprijini procesul de dezvoltare în regiunile europene. Raportul recomandă reechilibrarea priorităţilor urmărite de Politica de Coeziune, cu scopul de a asigura o mai bună valorificare a potenţialului regiunilor mai puţin dezvoltate, punând accent pe cinci domenii-cheie: abordarea deficienţelor de ordin macro-fiscal, îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru firme, stimularea productivităţii oraşelor, dezvoltarea de competenţe în cadrul comunităţilor şi consolidarea calităţii instituţiilor.

''Maximizarea impactului Politicii de Coeziune în acest nou cadru politic va necesita investiţii pentru dobândirea de competenţe şi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, elemente care rămân esenţiale pentru creşterea productivităţii. Acest demers, datorită declinului înregistrat pe piaţa muncii manuale, presupune adaptarea la progresul tehnologic aferent secolului XXI. Consolidarea instituţiilor regionale şi naţionale va reprezenta, de asemenea, un aspect esenţial pentru eficientizarea Politicii de Coeziune, prin călăuzirea procesului de direcţionare, prioritizare şi implementare a acestei politici în următoarea perioadă de programare'', a precizat autorul raportului, Thomas Farole, economist principal la BM.

Raportul apreciază că va fi esenţial ca decidenţii politici de la toate nivelurile să regândească modalitatea în care Politica de Coeziune poate fi prioritizată, direcţionată şi pusă în aplicare în mod eficient în următoarea perioadă de programare, începând cu 2021, astfel încât să se maximizeze impactul acesteia asupra regiunilor mai puţin dezvoltate. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Textul integral al ''Rethinking Lagging Regions'' AICI 

* Banca Mondială: Bucureşti, Sofia, Budapesta şi Varşovia concurează cu aproape orice oraşe principale din Europa Occidentală

* Banca Mondială: Cele mai sărace regiuni din România, Polonia, Ungaria, Bulgaria vor fi mai bogate decât unele din Italia, Spania, Portugalia, Grecia 

Sursa foto: www.worldbank.org