Avansul economic înregistrat în UE şi în zona euro a depăşit aşteptările din 2017, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, respectiv 2,4%. Comisia Europeană se aşteaptă ca această creştere să îşi menţină ritmul susţinut în 2018 şi să încetinească uşor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3% şi, respectiv, la 2% atât în UE, cât şi în zona euro, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate joi de Executivul comunitar.

Consumul privat este în continuare puternic, iar exporturile şi investiţiile au înregistrat creşteri. Rata şomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei. Economia este însă mai expusă factorilor de risc externi tot mai puternici şi cu un caracter negativ mai pronunţat.

O creştere economică solidă favorizează reducerea în continuare a deficitului şi a datoriei publice, precum şi o îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii. În prezent, deficitul consolidat pentru zona euro este mai mic de 1% din PIB, preconizându-se că, în cursul acestui an, va scădea sub 3% în toate statele membre ale zonei euro.

"Expansiunea economică a Europei va continua într-un ritm susţinut anul acesta şi în anul următor, sprijinind crearea de noi locuri de muncă. Întrevedem însă şi riscuri mai mari, drept care ar trebui să profităm de actuala conjunctură favorabilă pentru a fortifica economiile statelor membre. Mai exact, ar trebui să ne consolidăm rezervele bugetare, să ne reformăm economiile pentru a stimula productivitatea şi investiţiile şi să ne transformăm modelul de creştere într-unul mai favorabil incluziunii. Ar trebui, de asemenea, să consolidăm bazele uniunii noastre economice şi monetare", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele pentru moneda euro şi dialog social şi responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a afirmat că avansul economic solid a ajutat la reducerea şomajului până la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani.

"Investiţiile sunt în creştere, finanţele publice se îmbunătăţesc, iar deficitul public din zona euro urmează să scadă la doar 0,7% din PIB în acest an. Cel mai mare risc pentru această perspectivă optimistă este protecţionismul, care nu trebuie să devină noua normă, deoarece nu ar face altceva decât să îi afecteze pe aceia dintre noi pe care trebuie să îi protejăm", a adăugat Moscovici.

În 2017, creşterea PIB-ului real a atins 2,4% în UE şi în zona euro, pe măsură ce economia a trecut într-o treaptă superioară de viteză. Creşterea economică a fost susţinută de o încredere puternică a consumatorilor şi a companiilor, de o creştere mondială mai accentuată, de costurile de finanţare mici, de bilanţurile mai sănătoase din sectorul privat şi de condiţiile mai favorabile de pe piaţa muncii. Deşi indicatorii pe termen scurt indică o reducere a ritmului de activitate la începutul anului 2018, este probabil ca această situaţie să fie temporară.

CE preconizează că ritmul creşterii va fi în continuare unul solid, sprijinindu-se pe un consum susţinut şi pe exporturi şi investiţii puternice. Atât pentru UE, cât şi pentru zona euro se prevede o creştere de 2,3% în acest an. Potrivit previziunilor, în 2019 creşterea din ambele zone se va reduce uşor, la 2%, deoarece vor deveni mai vizibile blocajele din unele ţări şi sectoare, politica monetară va fi adaptată la context, iar creşterea comerţului mondial va cunoaşte o perioadă de relativă acalmie.

Ocuparea forţei de muncă a atins un nivel record, însă unele pieţe ale muncii încep să se confrunte cu un deficit de mână de lucru. Rata şomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei. În UE se preconizează că şomajul va continua să scadă, de la 7,6% în 2017 la 7,1% în 2018 şi la 6,7% în 2019. Pentru zona euro se prevede o scădere a şomajului de la 9,1% în 2017 la 8,4% în 2018 şi la 7,9% în 2019.

Numărul persoanelor încadrate în muncă în zona euro este în prezent cel mai mare de la introducerea monedei euro, însă, în această zonă, persistă o oarecare subutilizare a forţei de muncă. Deşi în unele state membre rata şomajului este în continuare mare, în altele locurile de muncă vacante sunt deja din ce în ce mai greu de ocupat.

Pe fondul unor presiuni mai puternice, va creşte inflaţia, se arată în raport.

Indicele preţurilor de consum s-a diminuat în primul trimestru al acestui an, însă se aşteaptă să crească uşor în trimestrele următoare, parţial ca urmare a majorării recente a preţurilor petrolului. Presiunile asupra preţurilor sunt mai puternice şi ca urmare a deficitului mai mare de forţă de muncă şi a majorării mai rapide a salariilor în multe state membre. Per ansamblu, se prevede că în 2018 rata inflaţiei din zona euro va rămâne la nivelul din 2017, adică la 1,5%, şi că va creşte apoi la 1,6% în 2019. În UE se preconizează aceeaşi tendinţă, cu diferenţa că inflaţia va continua să se situeze la 1,7% în acest an, urmând să crească la 1,8% în 2019.

Finanţele publice se vor îmbunătăţi şi niciun deficit nu va depăşi 3% din PIB, previzionează CE.

În 2017, deficitul public şi datoria publică consolidate din zona euro au scăzut ca procent din PIB, mulţumită unei creşteri economice puternice şi ratelor scăzute ale dobânzii. Dat fiind că bugetele statelor membre beneficiază de efectele îmbunătăţirii condiţiilor de pe piaţa muncii, inclusiv prin reducerea prestaţiilor sociale, se prevede că anul 2018 va fi primul an de la demararea uniunii economice şi monetare în care toate guvernele vor gestiona deficite bugetare mai mici de cei 3% din PIB prevăzuţi în tratat.

Conform previziunilor actuale, deficitul public consolidat din zona euro va scădea la 0,7% din PIB în 2018 şi la 0,6% în 2019. În UE, se estimează că deficitul consolidat va fi de 0,8% din PIB în 2018 şi în 2019. În zona euro, ponderea datoriei publice în produsul intern brut se preconizează să coboare la 84,1% în 2019, fiind prevăzute scăderi în aproape toate statele membre.

Riscurile care planează asupra perspectivelor economice au sporit şi au căpătat un caracter negativ mai pronunţat, avertizează Executivul comunitar.

Per total, riscurile la adresa previziunilor au sporit, iar evoluţia lor are, în prezent, o tendinţă negativă. Potrivit unor indicatori recenţi, s-a diminuat probabilitatea ca, în viitorul apropiat, creşterea economică din Europa să se dovedească mai puternică decât se preconizează. Pe plan extern, volatilitatea pieţelor financiare resimţită în ultimele luni riscă să devină o caracteristică mai prezentă în viitor, ceea ce va spori gradul de incertitudine.

CE estimează că stimulentele fiscale prociclice din SUA vor impulsiona creşterea economică pe termen scurt, însă vor spori riscul de supraîncălzire şi posibilitatea ca ratele dobânzii din această ţară să crească mai repede decât se presupune în prezent. Totodată, o escaladare a protecţionismului comercial prezintă un risc negativ fără echivoc la adresa perspectivelor economice la nivel mondial. Toate aceste riscuri sunt interdependente. Dată fiind deschiderea sa, zona euro va fi deosebit de vulnerabilă la materializarea lor. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)