Comisia Europeană (CE) va prezenta miercuri proiectul de buget pentru perioada 2021 - 2027, care va declanşa o luptă strânsă între statele membre privind modul în care va fi acoperit deficitul de finanţare cauzat de ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit), în 2020, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

Proiectul de buget pentru perioada 2021 - 2027, consultat de Reuters, confirmă planurile de reducere a fondurilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC), în timp ce majorarea cheltuielilor cu cercetarea şi tehnologia digitală vor compensa pierderile de locuri de muncă provocate de comerţul liber şi apărarea comună a graniţelor.

De asemenea, va fi introdus un nou mecanism de penalizare a ţărilor - mai ales fostele state comuniste din Europa de Est - unde guvernele încalcă reglementările Uniunii Europene privind libertatea justiţiei şi statul de drept. Aceste state s-ar putea confrunta cu reducerea fondurilor de coeziune, se arată în analiza Reuters.

"Un buget pentru Europa care apără, protejează şi responsabilizează", declară Comisia Europeană în proiectul de buget, cerând celor 27 de state membre care rămân în UE să plătească deficitul de cel puţin zece miliarde de euro pe an cauzat de Brexit după 2020.

Limbajul reflectă campania oficialilor de la Bruxelles de a-i convinge pe alegători că blocul comunitar rămâne important după un deceniu în care criza a dus la măsuri dure de austeritate în statele din zona euro afectate de criza datoriilor suverane şi după sosirea a peste un milion de migranţi.

"O Europă care protejează" a devenit o solicitare familiară din partea preşedintelui francez Emmanuel Macron, care colaborează cu cancelarul german Angela Merkel pentru a înăspri integrarea după Brexit, în timp ce se încearcă atenuarea temerilor că UE înseamnă frontiere deschise şi locuri de muncă exportate peste hotare.

Comisarul european pentru buget, Guenther Oettinger, care va prezenta miercuri propunerile, a declarat pentru televiziunea germană că în realitate, din cauza inflaţiei, bugetul propus va fi mai mare decât cel din cadrul financiar multianual curent (pentru perioada 2014 - 2020) - aproximativ 1.100 de miliarde de euro.

De asemenea, va fi mai mare de 1,1% din PIB-ul blocului comunitar, faţă de 1,03% din PIB în prezent.

Oettinger susţine că este inevitabilă apariţia unor dispute privind bugetul: "Vor exista reduceri - multe ţări se plâng de asta - şi vor exista noi cheltuieli, de care se vor plânge alte state".

Unele dintre statele bogate care contribuie la bugetul UE, inclusiv Olanda şi Suedia, au insistat că nu vor plăti mai mult după ieşirea Marii Britanii din UE în 2020, în timp ce statele din est, cum ar fi Polonia, cer să nu existe reduceri. Cei mai mari contributori, Germania şi Franţa, sunt dispuse să plătească mai mult, atât timp cât sunt de acord cu obiectivele bugetului.

Plăţile directe către fermieri, care reprezintă aproximativ o treime din întregul buget, vor fi reduse cu aproximativ 5%, în timp ce subvenţiile pentru cele mai mari ferme vor fi plafonate, a anunţat Oettinger.

De asemenea, în noul buget al UE vor fi majorate fondurile alocate agenţiei europene de pază a frontierelor terestre şi maritime, Frontex, începând din 2020. Statele din sudul Europei vor primi mai multe fonduri în urma revizuirii bugetului UE (FT).

Luna trecută, Financial Times a publicat o analiză în care se arată că revizuirea bugetului UE va duce la transferarea fondurilor către statele din sudul Europei, în timp ce Varşovia şi Budapesta se tem că vor pierde asistenţa financiară deoarece viitoarea alocare ar fi legată de "valori".

Bruxelles-ul intenţionează să transfere zeci de miliarde de euro din fonduri europene departe de Europa Centrală şi de Est (CEE), reorientând banii din ţări ca Polonia, Ungaria şi Cehia către ţările lovite puternic de criza financiară, cum ar fi Spania şi Grecia, susţine FT.

Reformele vor reprezenta una dintre cele mai litigioase părţi ale proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027 şi marchează o revizuire semnificativă a "politicii de coeziune" de 350 de miliarde de euro care are ca obiectiv susţinerea regiunilor mai puţin dezvoltate ale UE.

Bruxelles-ul vrea să încheie practica distribuirii banilor de coeziune aproape exclusiv pe baza Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, înlocuind-o cu criterii mult mai extinse, care acoperă totul, de la şomajul în rândul tinerilor, educaţie şi mediu la migraţie şi inovaţie.

Mai presus de revizuirea alocării fondurilor, Comisia Europeană consolidează condiţiile de eligibilitate, incluzând reglementări legate de respectarea legislaţiei, şi aplicarea mai multor restricţii privind modul în care pot fi folosiţi banii europeni. Un document consultat de FT arată că proiectul va avea un nou titlu: "coeziune şi valori" - un semnal clar privind aşteptările care vin odată cu finanţarea europeană.

Revizuirea va reprezenta un motiv de îngrijorare mai ales pentru Varşovia şi Budapesta, două mari beneficiare de fonduri de coeziune care au conflicte cu Bruxelles-ul privind statul de drept şi standardele democratice. Polonia a avertizat că adoptarea unor condiţii dure pentru fondurile europene, legate de independenţa judiciară, vor provoca "enorme probleme" şi reprezintă un atentat la drepturile suverane.

Detaliile precise ale reformelor încă sunt discutate în spatele uşilor închise. Dar diplomaţii şi oficialii se aşteaptă ca rezultatul să fie o redirecţionare a fondurilor din Polonia, Cehia şi statele baltice spre state sudice, cum ar fi Italia, Spania, Grecia şi chiar unele regiuni din Franţa.

În timpul următoarelor luni, diplomaţii se aşteaptă ca unul din elementele cheie ale negocierilor legate de fondurile de coeziune să fie "o reţea de siguranţă" şi un plafon asupra câştigurile obţinute de orice stat membru, ceea ce va limita potenţialele schimbări ale nivelului general de finanţare atât pentru cei care au de câştigat cât şi pentru cei care au de pierdut de pe urma reformelor.

De asemenea, oficialii UE revizuiesc reglementările privind cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească statele membre pentru a obţine finanţare europeană, unele state membre urmând să folosească mai mult din propriile fonduri în proiecte. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)