Uniunea Europeană va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţare în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept, decizia urmând să fie propusă de Comisia Europeană şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă, potrivit unui comunicat al forului comunitar.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri bugetul pentru perioada 2021 - 2027, o inovaţie majoră fiind consolidarea legăturii dintre finanţarea Uniunii Europene şi statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiţie prealabilă esenţială pentru buna gestiune financiară şi pentru eficacitatea finanţării din partea UE.

"Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficienţele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă", se spune în comunicatul Executivului de la Bruxelles.

În ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în preţurile din 2018) pentru perioada 2021 - 2027, echivalentul a 1,11% din venitul naţional brut al UE 27. Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08% din venitul naţional brut) în credite de plată (în preţurile din 2018). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului European de Dezvoltare - principalul instrument al UE de finanţare a cooperării pentru dezvoltare cu ţări din Africa, zona Caraibilor şi Pacific şi care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflaţia, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014 - 2020 (inclusiv Fondul European de dezvoltare).

Pentru a finanţa priorităţile noi şi urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanţare. Investiţiile actuale în domenii precum cercetarea şi inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea şi apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate şi securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

În acelaşi timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii şi în care se poate îmbunătăţi eficienţa. Forul comunitar propune o reducere moderată a finanţării pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune - cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele - pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puţine resurse, şi că pot inclusiv sprijini noi priorităţi. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale şi în integrarea pe termen lung a migranţilor.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului şi acordarea unei priorităţi mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim, se arată în comunicatul CE.

"Bugetul UE este modest prin comparaţie cu dimensiunea economiei europene şi cu bugetele naţionale. Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ în vieţile cetăţenilor şi ale întreprinderilor - cu condiţia de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel naţional, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană. Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reuşita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-şi proteja şi apăra cetăţenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa şi cu multe alte chestiuni presante care transcend graniţele naţionale", se menţionează în comunicat.

Prin urmare, Comisia propune un buget modern, simplu şi flexibil.

"O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou şi modern, care să arate că Europa a integrat învăţămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocraţiei atât pentru beneficiari, cât şi pentru autorităţile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă şi stabilirea unor obiective mai clare şi punerea unui accent mai mare pe performanţă. Astfel va fi mai uşor atât să se monitorizeze şi să se măsoare rezultatele, cât şi să se efectueze modificări, dacă este necesar", se mai spune în documentul citat.

Conform sursei citate, structura bugetului va fi mai clară şi mai bine adaptată priorităţilor Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărţite la un număr mult prea mare de programe şi instrumente, atât în interiorul, cât şi în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanţare fragmentate şi prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

"Provocările recente - în special criza migraţiei şi a refugiaţilor din 2015 - au arătat în mod clar limitele flexibilităţii bugetului actual al UE pentru a reacţiona suficient de rapid şi de eficace. Propunerea Comisiei include, aşadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât şi între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor şi crearea unei noi 'Rezerve a Uniunii', care să ne permită să facem faţă evenimentelor neprevăzute şi să răspundem situaţiilor de urgenţă în domenii cum ar fi securitatea şi migraţia", arată comunicatul.

În plus, propunerea Comisiei aliniază bugetul Uniunii la priorităţile politice astfel cum se reflectă în agenda pozitivă stabilită de preşedintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016, aprobată de liderii UE-27 la Bratislava la 16 septembrie 2016, şi în Declaraţia de la Roma din 25 martie 2017.

Concentrându-se pe domeniile în care Uniunea este cea mai în măsură să furnizeze rezultate, acest buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează şi apără.

"Ziua de astăzi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă şi ambiţioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obţinem mai multe rezultate cu mai puţine resurse. Ţinând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scuteşte însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acţionăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noştri. Mingea este acum în terenul Parlamentului şi al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

La rândul său, comisarul responsabil pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a apreciat că propunerea de buget este "cu adevărat despre valoarea adăugată a UE".

"Investim şi mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acţiona singur sau în care acţiunea comună este mai eficientă - fie că este vorba de cercetare, migraţie, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanţăm politicile tradiţionale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună şi politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toţii de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole şi a regiunilor care recuperează decalajele economice", a menţionat el.

Potrivit comunicatului, Uniunea Europeană cu 27 de membri şi-a stabilit priorităţile politice şi are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora.

"Acesta este un răspuns onest la realitatea actuală, în care se aşteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securităţii şi a stabilităţii într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în bugetul nostru. Propunerea răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli şi prin noi resurse în egală măsură. Finanţarea noilor şi principalelor priorităţi ale Uniunii va fi menţinută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acţionăm în mod responsabil. Propunerea de buget prezentată astăzi este, prin urmare, nu numai precisă, ci şi realistă", se spune în comunicat.

O zonă euro stabilă este o condiţie prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice şi monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanţelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro şi convergenţa către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente: un nou program de sprijin pentru reforme, care - cu un buget total de 25 de miliarde de euro - va oferi sprijin financiar şi tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergenţă va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună, o funcţie europeană de stabilizare a investiţiilor, care va contribui la menţinerea nivelului investiţiilor în cazul şocurilor asimetrice majore.

Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce ("back-to-back") de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistenţă financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanţele publice vor fi limitate, însă investiţiile prioritare vor trebui menţinute.

Întrucât noile priorităţi necesită noi investiţii, Comisia propune să le finanţeze printr-o combinaţie de fonduri noi (aproximativ 80%), realocări şi economii (aproximativ 20%).

Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind "Viitoarea finanţare a UE", Comisia propune modernizarea şi simplificarea sistemului general de finanţare actual - "resurse proprii" - şi diversificarea surselor de venituri la buget.

De asemenea, Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) şi introducerea unui "coş" cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităţilor politice.

Coşul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăţilor (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislaţiei necesare); o contribuţie naţională, calculată pe baza cantităţii de deşeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12% din totalul bugetului UE şi ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanţarea noilor priorităţi.

"Ieşirea Regatului Unit din UE reprezintă o bună ocazie să ne ocupăm de complicatul sistem de corecţii - şi chiar de 'corecţii la corecţii'", se subliniază în comunicat.

Comisia propune să se elimine toate corecţiile şi să se reducă de la 20% la 10% suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre "resursele proprii") pentru bugetul UE.

În plus, pentru a se evita orice creştere bruscă şi drastică a contribuţiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecţiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)