În condiţiile în care multe bănci centrale nu reuşesc să îşi atingă ţinta de inflaţie, unele au început să se gândească la modificarea acestui instrument pe care îl utilizează pentru a ghida economia, transmite Bloomberg.

Decizia Băncii Naţionale a Norvegiei de a reduce ţinta de inflaţie este ultimul exemplu în acest sens, şi vine după alte ajustări mai mult sau mai puţin oficiale în Suedia, Argentina şi zona euro. Chiar şi în Noua Zeelandă, prima ţară care a adoptat politica de ţintire a inflaţiei, Banca centrală a decis să treacă la un obiectiv mai amplu care să includă şi un accent pe gradul de ocupare.

Însă nu există o unică soluţie pentru toate autorităţile monetare iar opiniile sunt împărţite. Majorarea ţintei de inflaţie a fost discutată intens în ultimi ani la fel ca şi reducerea sau modificarea acestei ţinte.

Claudio Borio, un oficial de la Banca Reglementelor Internaţionale a pus gaz pe foc în această dezbatere într-un discurs ţinut în luna septembrie în care a cerut o amplă regândire a modului în care globalizarea şi progresele tehnologice au influenţat inflaţia.

"Ar trebui să aruncăm cărţile de economie?" s-a întrebat retoric săptămâna trecută preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. "Există costuri serioase care apar odată cu renunţarea la credibilitate şi ancorarea estimărilor", a adăugat Draghi.

Chiar dacă liderii BCE au rămas credincioşi ţintei lor de stabilitate a preţurilor în timpul crizei care a lovit zona euro în ultimul deceniu, ei şi-au acordat totuşi mai mult timp pentru a atinge obiectivul propus. Orizontul mediu de timp în care inflaţia de bază ar urma să se apropie de 2%, orizont care odată se presupunea că acoperă o perioadă cuprinsă între 18 şi 24 de luni, a fost prelungit până undeva între trei şi cinci ani.

În SUA, mai mulţi oficiali ai Rezervei Federale şi-au exprimat opinia ca ţinta de inflaţie să fie operată ca un interval în timp ce alţii ar dori ţintirea preţurilor. Însă, orice modificare a ţintei de 2% ar atrage atenţia Congresului. Noul preşedinte al Fed, Jerome Powell a fost întrebat cu privire la acest subiect la o audiere care a avut loc luna trecută. "Cred că actualul cadru funcţionează", a spus Jerome Powell în faţa comisiei pentru servicii financiare din Camera Reprezentanţilor.

În Norvegia, Banca Naţională a adoptat recent prima modificare a ţintei de inflaţie din ultimii 17 ani, reducând ţinta la 2% de la 2,5%. În acest fel, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale este similară cu cea a altor bănci centrale şi acesta este o decizie rezonabilă având în vedere că intrările de fonduri în economie provenite din exporturile de petrol vor începe să scadă.

În Suedia, Banca Centrală a modificat ţinta de inflaţie pentru a ţine cont de costurile creditelor ipotecare şi de asemenea a reintrodus o bandă de variaţie de 1-3 puncte procentuale în jurul ţintei de inflaţie de 2%. În plus, o companie guvernamentală de revizuire analizează în prezent modificarea ţintei de inflaţie, introdusă în urmă cu 20 de ani, iar recomandările comisiei vor fi prezentate la începutul lui 2019.

În Polonia, rata inflaţiei, al cărui control este principalul mandat al Băncii Naţionale, a depăşit ţinta de 2,5% aproape în continuu după 2012. O propunere venită din partea membrului în comitetul de politică monetară Kamil Zubelewicz de a reduce ţinta de inflaţie, impusă în urmă cu 14 ani, nu a obţinut sprijinul altor membri.

În Noua Zeelandă, la trei decenii după ce a introdus pentru prima dată la nivel global ţintirea inflaţiei, Banca Centrală a decis să îi extindă mandatul pentru a include şi un accent pe locurile de muncă. Această modificare a fost declanşată de o schimbare de guvern. În plus, noua administraţie vrea să adauge şi membrii externi în comitetul de politică monetară al Băncii Centrale. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)