Banca Centrală Europeană (BCE) are acum motive să analizeze amănunţit aderarea Bulgariei la zona euro, din cauza problemelor cu care s-a confruntat sistemul bancar al ţării şi a recentelor turbulenţe din Letonia, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg.

Într-o perioadă în care instituţia financiară cu sediul la Frankfurt încearcă să-şi revină după revelaţiile privind sistemul financiar leton şi reţinerea guvernatorului Băncii Centrale a ţării, unii oficiali încearcă să se pregătească pentru perspectiva cererii de aderare a Bulgariei la zona euro.

Intenţia autorităţilor de la Sofia de a adera la euro face parte dintr-un plan mai amplu destinat adâncirii integrării cu zona centrală a blocului comunitar şi evitării rămânerii la periferie într-un moment în care se discută despre o Europă cu mai multe viteze.

Deşi Bulgaria îndeplineşte în linii mari criteriile de convergenţă, băncile sale reprezintă slăbiciunea cheie în perspectiva aderării la zona euro, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia rotativă a blocului comunitar în perioada ianuarie-iunie 2018, intenţionează să depună cererea de aderare la ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera zonei euro, până în iunie.

BCE are un rol oficial în deciziile privind expansiunea iar responsabilitatea este cu atât mai mare cu cât acum supervizează băncile din întreaga zonă euro.

"Cu siguranţă Bulgaria trebuie să depună mai multe eforturi cu sistemul bancar decât alte state membre UE din est. Dar, din experienţa mea, odată ce o ţară îndeplineşte criteriile nominale, cererea sa nu este respinsă", a afirmat Raffaella Tenconi, economist la ADA Economics Ltd. în Londra.

Problemele de săptămâna acesta din Letonia, implicând acuzaţii de mită la adresa guvernatorul Băncii Naţionale, Ilmars Rimsevics, pe care acesta le-a dezminţit, şi oprirea de către Banca Centrală Europeană a tuturor plăţilor către ABLV Bank, al treilea grup bancar din Letonia, care se confruntă cu acuzaţii de spălare de bani, au amintit de criza bancară din 2014, în Bulgaria.

Turbulenţele au fost provocate de falimentul Corporate Commercial Bank AD, al patrulea grup bancar al ţării. Ulterior, doi foşti guvernatori ai Băncii Centrale a Bulgariei au fost acuzaţi că nu au supervizat corespunzător sistemul bancar.

Nu există nici o legătură între evenimentele din Letonia şi cererea de aderare la ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), se arată într-un mail al Băncii Centrale a Bulgariei. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze perspectivele Bulgariei de a intra în zona euro.

FMI a lăudat joi Bulgaria pentru progrese semnificative înregistrate, apreciind că sistemul bancar este rezistent dar două bănci încă au nevoie de mai mult capital.

În timp ce indicele de adecvare Tier 1 al sistemului bancar bulgar, de aproximativ 20%, este de patru ori mai mare decât cerinţele minime, Comisia Europeană şi FMI sunt îngrijorate de nivelul creditelor neperformante (NPL). Procentul NPL din totalul împrumuturilor a scăzut la 10,2% anul trecut, de la 12,8% în 2016, dar tot este dublu faţă de media din UE.

Şi guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, a afirmat recent că ţara trebuie să menţină o creşterea economică solidă şi prudenţa fiscală pentru o perioadă relativ lungă de timp, pentru a putea adopta moneda euro.

Potrivit Băncii Naţionale a Bulgariei, în ultimii trei ani ţara a înregistrat o creştere economică de peste 3,5% şi în acest an ar urma să înregistreze un avans de peste 4%.

Cu toate acestea, Dimitar Radev a subliniat că Bulgaria nu a pus la punct strategii economice specifice pentru aderarea la zona euro. "În cazul nostru reţeta este destul de simplă. Trebuie să continuăm să menţinem o creştere economică consistentă şi trebuie să facem acest lucru pentru o perioadă relativ lung de timp, iar în paralel trebuie să menţinem disciplina finanţelor publice", a spus guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei.

La rândul său, ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov, a reiterat că autorităţile de la Sofia fac eforturi serioase pentru a convinge BCE şi statele din zona euro că Bulgaria aparţine "clubului statelor europene disciplinate şi bogate din centrul Europei".

Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatorii macroeconomici stabili şi una din cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa. Cu toate acestea, potrivit criticilor, cea mai săracă ţară membră UE trebuie să îşi alinieze economia cu cea a statelor membre mai bogate din Occident şi să combată corupţia înainte de a putea adopta moneda euro. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)