Nivelul mondial al bunăstării a crescut în mod semnificativ în ultimii 20 de ani, însă averea pe cap de locuitor a scăzut sau a stagnat în peste 24 de ţări, pe mai multe paliere de venit, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM) intitulat "Evoluţia Bunăstării Naţiunilor, ediţia 2018".

Mergând cu analiza dincolo de indicatorii tradiţionali, cum ar fi PIB-ul, raportul analizează nivelul de bunăstare pentru a monitoriza progresul economic şi sustenabilitatea statelor studiate.

Raportul urmăreşte nivelul bunăstării în 141 de ţări, în perioada 1995-2014, şi îl studiază prin agregarea capitalului natural (cum ar fi pădurile şi resursele minerale), capitalului uman (câştigurile realizate de-a lungul vieţii unei persoane), capitalului produs (clădiri, infrastructură, etc.) şi activelor externe nete. Capitalul uman a constituit cea mai mare componentă a bunăstării, la nivel general, iar capitalul natural a constituit aproape jumătate din nivelul bunăstării în ţările cu venituri scăzute, se mai constată în raportul respectiv.

"Consolidând şi valorificând capitalul uman şi capitalul natural, ţările din toată lumea pot amplifica nivelul bunăstării şi pot realiza o creştere mai rapidă. Grupul Băncii Mondiale îşi intensifică eforturile de a ajuta ţările să-şi sporească investiţiile şi eficienţa investiţiilor în oameni", a afirmat preşedintele BM, Jim Yong Kim. Acesta adaugă: "Niciun proces de dezvoltare nu poate fi sustenabil şi solid dacă nu se are în vedere capitalul uman, care constituie cea mai importantă componentă a bunăstării unei naţiuni".

În raport se mai constată că nivelul bunăstării globale a crescut la o cotă estimată de 66% (de la 690 trilioane dolari la 1.143 trilioane dolari, calculat la o valoare constantă a dolarului în 2014, la preţul pieţei). Însă nivelul inegalităţii constatate a fost substanţial, pentru că averea pe cap de locuitor în ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), cu venituri mări a fost de 52 de ori mai mare decât în ţările cu venituri scăzute.

O scădere a averii pe cap de locuitor a fost înregistrată în mai multe ţări cu venituri scăzute, precum şi în unele ţări bogate în hidrocarburi din Orientul Mijlociu şi în anumite ţări OECD cu venituri mari care au fost afectate de criza financiară din anul 2009. Declinul înregistrat la nivelul averii pe cap de locuitor implică faptul că acele active care sunt de o importanţă critică pentru obţinerea veniturilor viitoare pot scădea, un fapt care nu este adesea reflectat în valorile PIB-ului naţional.

Raportul a mai constatat că peste 24 de ţări cu venituri scăzute, unde capitalul natural domina formarea bunăstării totale în 1995, au dobândit statutul de ţări cu venituri medii în ultimele decenii, parţial şi prin investirea câştigurilor din capitalul natural în sectoare cum ar fi infrastructura, precum şi învăţământul şi sănătatea, ceea ce a dus la creşterea capitalului uman.

Deşi investiţiile în capitalul uman, precum şi în capitalul produs, sunt esenţiale, creşterea nivelului de bunăstare nu constă în lichidarea capitalului natural pentru formarea altor active, se mai menţionează în raport. Capitalul natural pe cap de locuitor în ţările OECD este de trei ori mai mare decât în ţările cu venituri scăzute, deşi cota capitalului natural în totalul bunăstării naţionale este de doar 3% în ţările OECD.

"Creşterea se va manifesta doar pe termen scurt, dacă se bazează pe epuizarea capitalului natural, cum ar fi pădurile şi potenţialul piscicol. Cercetările noastre au relevat faptul că valoarea capitalului natural pe cap de persoană tinde să crească odată cu venitul. Acest fapt contrazice opinia generală conform căreia dezvoltarea implică neapărat epuizarea resurselor naturale", a declarat Karin Kemper, director în cadrul Departamentului pentru Mediu şi Resurse Naturale al Băncii Mondiale.

Raportul estimează că valoarea activelor reprezentate de capitalul natural s-a dublat la nivel global în perioada 1995-2014. Acest fapt se datorează, printre altele, preţurilor la mărfuri, care au înregistrat o creştere, dar şi sporirii rezervelor cu potenţial economic. În contrast, valoarea pădurilor productive a scăzut cu 9%, iar valoarea terenului agricol a crescut în detrimentul pădurilor în foarte multe zone.

Prezentul raport, care urmează altor rapoarte de evaluare similare întocmite de Banca Mondială în 2006 şi în 2011, conţine estimări ale capitalului uman realizate pentru prima oară. Capitalul uman este măsurat că valoarea câştigurilor înregistrate de o persoană pe durata vieţii productive, incluzând prin urmare rolurile jucate de sănătate şi învăţământ. Femeile reprezintă sub 40% din capitalul uman existent la nivel global, din cauza câştigurilor mai mici obţinute pe toată durata vieţii. Egalitatea de gen ar putea duce la sporirea bunăstării aferente capitalului uman cu până la 18%.

La nivel global, capitalul uman reprezintă două treimi din bunăstarea globală, capitalul produs reprezintă un sfert din bunăstare. Capitalul natural reprezintă o zecime din bunăstarea globală, însă rămâne cea mai semnificativă componentă în structura bunăstării ţărilor cu venituri scăzute (47% în 2014), reprezentând de asemenea peste un sfert din nivelul bunăstării ţărilor cu venituri scăzute şi medii.

Valoarea averii deţinute de diversele ţări este calculată pe baza datelor disponibile public, obţinute din surse de date recunoscute la nivel global, pe baza unei metodologii care este consecventă la nivelul tuturor ţărilor studiate. Unele componente ale bunăstării, care fac parte din capitalul natural, nu au fost urmărite în cadrul raportului, inclusiv resursele de apă, fermele piscicole şi sursele de energie regenerabile. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)