Şapte ani de stimulente fără precedent adoptate de Banca Centrală Europeană au creat un boom al achiziţiilor de obligaţiuni emise de statele din Europa Centrală în rândul investitorilor străini, dând naştere la întrebarea ce se va întâmpla la finele acestui an când BCE va pune capăt stimulentelor?

Însă analiştii intervievaţi de Reuters sunt de părere că ţările din regiune nu vor avea probleme în a traversa sfârşitul stimulentelor BCE, de care au beneficiat în mod indirect.

Datele oficiale arată că, înainte ca BCE să deschidă robinetul de lichidităţi în 2011, investitorii străini deţineau obligaţiuni poloneze în valoare de 150 de miliarde de zloţi (36 miliarde de euro) şi obligaţiuni ceheşti în valoare de 167,5 miliarde de coroane (6,60 miliarde de euro), sau 12% din totalul obligaţiunilor emise de Cehia.

Însă după ce BCE a injectat pe piaţă 3.500 miliarde de euro, anul trecut obligaţiunile poloneze deţinute de investitorii străini au crescut cu 30% până la 200 de miliarde de zloţi iar obligaţiunile ceheşti au ajuns la 725 miliarde de coroane, adică jumătate din datoria Cehiei.

"Chiar dacă BCE nu a cumpărat obligaţiuni guvernamentale poloneze, ceheşti sau ungureşti, doar faptul că dobânzile sunt atât de mici în zona euro a permis economiilor din Europa de est să performeze bine", susţine Jeremy Cave de la Goldman Sachs Asset Management.

Deşi legătura între stimulentele BCE şi achiziţiile străinilor de obligaţiuni guvernamentale din CEE sugerează că este posibil să iasă fonduri din regiune, în momentul în care BCE va închide robinetul stimulentelor, există şi alţi factori care au adus bani în CEE.

De exemplu, jumătate din banii care anul trecut au mers spre obligaţiunile guvernamentale ceheşti s-au datorat pariurilor făcute de investitorii străini cu privire la ceea ce se va întâmpla atunci când Banca Naţională a Cehiei va elimina pragul minim al cursului de schimb.

În România, creşterea cu aproape 40% a portofoliilor de obligaţiuni guvernamentale deţinute de investitorii străini comparativ cu 2014 este posibil să fie afectată atât de acţiunile BCE cât şi de o îmbunătăţire a ratingului de ţară care va face ca obligaţiunile româneşti să fie promovate într-o categorie superioară.

"Este foarte greu să găseşti o corelaţie între relaxarea cantitativă a BCE şi ceea ce am văzut în termeni de intrări de fonduri", a declarat analistul HSBC, Murat Toprak.

Deocamdată, nu există date oficiale care să arate de unde au venit banii care au intrat pe pieţele de obligaţiuni din Europa Centrală în ultimii şapte ani. În 2016, analiştii de la Bank of America Merrill Lynch au calculat că investitorii din zona euro deţineau obligaţiuni în monedele statelor emergente în valoare de 407 miliarde de euro, dintre care un sfert erau investiţi în obligaţiuni poloneze, ungureşti şi ceheşti.

Potrivit analiştilor, investitorii sunt conştienţi că dacă BCE va pune capăt stimulentelor la finele anului, acest lucru va coincide cu o modificare a dobânzilor în Europa Centrală. O tendinţă în acest sens a început deja, pe măsură ce creşterea economică şi inflaţia în regiune urcă odată cu relansarea zonei euro. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)