Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se reunește la 7 septembrie, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni.

Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
* Planul de înzestrare a Armatei României 2027-2036;
* Programul Armata României 2044;
* Documentul de analiză privind implementarea programului SAFE, aprobat în ședința de lucru interinstituțională din 13 august;
* termeni de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor de dislocare în Europa;
* consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României.
* alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.

Anterioara reuniune a CSAT a avut loc pe 29 iunie 2026 și a aprobat, între altele, obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara (8 iulie 2026), potrivit https://csat.presidency.ro/.

S-a stabilit astfel că mizele de la Ankara pentru România 'sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică.' De asemenea, s-a stabilit ca România să readucă în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel situația complicată din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone.

La ședința din 29 iunie s-au aprobat și forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni în afara țării în 2027, efectivul total stabilindu-se la 5.358 de militari și civili, dintre care 2.786 urmând să participe la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate.

De asemenea, s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne să participe în 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin.

Nu în ultimul rând, la finalul ședinței din 29 iunie, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național.

***

Ședințele CSAT convocate de actualul președinte (2025-2026)

De când a devenit președinte, Nicușor Dan a mai convocat CSAT la: 30 iunie 2025, 25 septembrie 2025, 4 noiembrie 2025, 11 martie 2026, 29 mai 2026, 29 iunie 2026.

La ședința din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform https://csat.presidency.ro/.

Un alt subiect discutat în ședința din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre.

Ședința CSAT convocată de Nicușor Dan pentru 25 septembrie 2025 a avut ca temă doborârea dronelor care intră în spațiul aerian românesc.

Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spațiul național aparține comandantului militar al operațiunii. În cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparține ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian național este o decizie luată ''în ultimă instanță'', a afirmat ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu. ''Este și spiritul legii, suntem o țară pe timp de pace, spiritul legii este să folosești armamentul în ultimă instanță, când orice altceva nu funcționează'', a mai subliniat acesta.

Ședința din 24 noiembrie 2025 a avut ca principal punct pe ordinea de zi Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Conceptul central al Strategiei, propuse și ulterior adoptate în parlament, a fost acela de ''independență solidară'', ca rezultat al câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat.

De asemenea, în cadrul ședinței din 24 noiembrie 2025, au mai fost aprobate:
* cererea României în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE;
* raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor 'CMX-25';
* evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026;
* Analiza Strategică a Apărării.

Subiectele principale de dezbatere din ședința CSAT din 11 martie 2026 au fost situația din Orientul Mijociu, ca urmare a războiului din Iran, declanșat la 28 februarie, precum și dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România.

Cu privire la războiul din Golf, președintele Nicușor Dan a vorbit, după reuniune, despre eforturile României de a opri acest război. 'România, împreună cu țările europene, încearcă, prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război, care, evident, are consecințe asupra economiei noastre și are consecințe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenți, fie că nu sunt rezidenți, fie că au doar cetățenia română, fie că au dublă cetățenie', a precizat Dan.

Cu privire la dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România, Nicușor Dan a subliniat faptul că aceste echipamente sunt defensive. 'Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. (...) Ele vor fi - în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi - ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac'.

La 29 mai 2026, ședința CSAT a fost convocată pentru a discuta implicațiile de securitate generate de incidentul cu dronă din municipiul Galați din aceeași zi, precum și măsurile de consolidare a apărării spațiului aerian al României.

După ședință, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că 'responsabilitatea integrală pentru acest incident aparține Federației Ruse', potrivit https://csat.presidency.ro/.

'Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni.', a declarat președintele Dan.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, de asemenea, că în CSAT s-au decis trei măsuri principale:
* 'Informarea aliaților - toți aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană au fost informați despre incident. Comunicarea cu structurile militare Aliate este în desfășurare în timp real;
* Capabilități antidrone Aliate suplimentare - România a solicitat formal ca Aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR;
* Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU - România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.'

***

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Ada Vîlceanu)