Deficitul bugetar al României a scăzut la 2,34% din PIB, după primele șapte luni ale anului, anunță Ministerul Finanțelor. România a avut cel mai scăzut nivel al cheltuielilor publice pentru educație din UE, în 2023, de 3%, fiind urmată de Grecia (3,3%) și Malta (3,4%). Ponderea cărbunelui în producția de energie electrică a UE a atins un minim record în 2025.

Potrivit Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%.

Ca pondere în PIB, deficitul bugetar a coborât de la 3,99% la 2,34%, o scădere de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice, conform https://mfinante.gov.ro/.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%, iar investițiile au continuat să crească.

'Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă' , a declarat Alexandru Nazare, ministrul interimar al finanțelor, la 31 august 2026.

Veniturile totale au însumat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, marcând o creștere de 11,2% în termeni anuali. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA și impozite și taxe pe proprietate, cât și de fondurile europene atrase.

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

Cheltuielile totale au fost de 460,39 miliarde de lei, avansând în termeni nominali cu 2,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile publice s-au redus cu aproape un punct procentual, scăzând de la 23,3% din PIB în primele șapte luni ale anului 2025 la 22,4% din PIB în primele șapte luni ale anului 2026.

Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, consemnând o diminuare netă de 4,06 miliarde de lei și coborând la 4,7% din PIB, fiind mai mici cu 0,5 puncte procentuale, ca urmare a reducerii unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială. Față de aceeași perioadă din 2025, reducerea nominală este de 4,1%. Este una dintre cele mai importante schimbări de structură ale execuției bugetare, în condițiile în care cheltuielile de personal reprezintă una dintre principalele categorii de cheltuieli rigide ale statului. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice s-a redus, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Nivelul acestora menține o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, acoperind cadrele 2014-2020 și 2021-2027, Fondul de modernizare, subvențiile agricole și asistența nerambursabilă PNRR. În interiorul acestei dinamici, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Totodată, cheltuielile pentru investiții au atins 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului 2025, relevând o creștere de aproximativ 24% a investițiilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar cu 37%. O proporție de 71,05% din volumul investițiilor este reprezentată de proiectele susținute din fonduri europene și PNRR (granturi și împrumuturi), plățile pe aceste axe înregistrând un salt masiv de 20,40 miliarde de lei (+60,08%), compensând reducerea plăților excepționale din fonduri strict naționale consemnate la începutul anului precedent.

***

În 2023, cheltuielile publice pentru educație (de la nivel preșcolar la nivel terțiar) în UE au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB). Comparativ cu 2022, această cifră nu s-a modificat; cu toate acestea, reprezintă o ușoară scădere de 0,3 puncte procentuale (pp) față de 2020 (5,0%), anul cu cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educație de la începutul colectării datelor în 2012.

Dintre țările UE, cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educație raportat la PIB a fost măsurat în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%). Cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în România (3%), Grecia (3,3%) și Malta (3,4%), potrivit datelor publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat la 18 august.

***

În 2025, huila reprezenta 3,7% (105.601 gigawatt-oră (GWh)) din producția brută totală de energie electrică a UE, iar lignitul (cărbunele brun) reprezenta 5,5% (154.186 GWh). În 2024, ponderea totală a cărbunelui în producția de energie electrică a scăzut sub 10% pentru prima dată, iar în 2025, a coborât în continuare la cel mai scăzut nivel, de 9,2%, potrivit rezultatelor publicate de Eurostat la 13 august.

În 1990, cărbunele reprezenta mai mult de o treime din producția totală de energie electrică din UE. În anul 2000, ponderea totală a cărbunelui a scăzut la 30,4%, o tendință care a continuat cu doar ușoare reveniri în 2011-2012 și 2021-2022, până când a atins cea mai mică pondere în 2025.

În 1990, huila și lignitul erau a doua și a treia cea mai mare sursă de producție de energie electrică, cu 19,8%, respectiv 15,3% din producția brută. În schimb, în 2025, huila și lignitul erau a șaptea și a șasea sursă de generare de energie electrică, după energia nucleară, gazele naturale și combustibilii regenerabili. Ambele tipuri de cărbune au fost depășite de energia nucleară în 1994, de gazele naturale în 2019, de energia hidroelectrică și eoliană în 2023 și de energia solară în 2024.

Scăderea utilizării cărbunelui pentru generarea de energie electrică este însoțită de minime record ale producției și consumului de cărbune. În 2025, se estimează că în UE consumul de huilă și lignit a atins noi minime istorice, la 107 milioane de tone, respectiv 184 de milioane de tone, conform datelor publicate de Eurostat la 13 august 2026.

În plus, unele țări ale UE au eliminat treptat cărbunele, fie complet, fie în generarea de energie electrică și termică în ultimii ani. În 2021, Portugalia a încetat să mai utilizeze huilă în generarea de energie electrică, iar în 2024, Slovacia a eliminat treptat producția de lignit. În UE au mai rămas 8 țări producătoare de lignit, între care se numără și România. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)