PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie 1949, la București.
A debutat în teatru în 1971, în ultimul an de studenție (a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1972, la clasa lui Ion Cojar) cu rolul Mărioara din piesa 'Sânziana și Pepelea', o producție a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, montată de Alexandru Tocilescu pe scena Studioului Casandra. Tot aici, a mai jucat în spectacolul 'Cînticele comice; Trei crai de la răsărit', în regia lui Ion Cojar, potrivit https://star.cimec.ro/.

(de la stg. la dr.) Regizorul Stere Gulea, actriţele Anca Sigartau şi Luminita Gheorghiu, actorul Marian Râlea şi directorul de imagine Vivi Dragan Vasile, la vizionarea de presă a filmului ”Sunt o babă comunistă', organizată la CinemaPro, Bucureşti, 20 august 2013.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Repartizată după absolvire la Teatrul 'Mihai Eminescu' din Botoșani, primele roluri - Lizzie și Victoria - le-a avut în piesele 'Profesiunea doamnei Warren' și 'O fată imposibilă', urmate de 'Moralitatea doamnei Dulska' (1973), 'A doua față a medaliei' (1973), 'Frumoasa fără corp' (1974), 'Omul care aduce ploaie' (1974), 'Ultima cursă' (1974). A apărut, apoi, în anii 1974-1975, pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, unde a jucat în spectacolul 'Tinerețe fără bătrânețe', după Eduard Covali, în regia Cătălinei Buzoianu.
Actriță a Teatrului Bulandra din București (din 1976 până în 2003, când s-a pensionat), Luminița Gheorghiu a interpretat nenumărate tipologii de personaje în piese precum: ''Pelicanul'' de August Strindberg (1976), 'La lilieci' de Marin Sorescu (1978), 'Casa cea nouă' de Carlo Goldoni (1978), ''Unchiul Vanea'' de A.P. Cehov (1985), 'Uriașii munților' de Luigi Pirandello (1987), 'Omul cu mîrțoaga' de George Ciprian (1989), 'Deșteptarea primăverii' de Frank Wedekind (1991), 'Teatrul comic' de Carlo Goldoni (1992), 'A șaptea poruncă' de Dario Fo (1993), 'Suită de crime și blesteme' de Euripide (1994), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (1994), ''Trei surori'' de A.P. Cehov (1995), 'Julius Caesar' de William Shakespeare (1995), 'Tacâmuri de pui' de György Spiró (1998), 'Tango' de Slawomir Mrozek (2001), ''De Pretore'' de Eduardo de Filipo (2003), 'Richard al III-lea se interzice' de Matei Vișniec (2006), conform https://star.cimec.ro/.

Actriţa Luminita Gheorghiu la vizionarea de presă a filmului ”Sunt o babă comunistă', organizată la CinemaPro, Bucureşti, 20 august 2013.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
A jucat și la Teatrul Mic ('Căutând semne de viață inteligentă în univers', după o lucrare scrisă de Jane Wagner, 2006), la Teatrul de Comedie ('Audiția', de Aleksandr Galin, 2004), la Teatrul 'Constantin I. Nottara' ('Bigudiuri', de Mimi Brănescu, 2004; 'În piața Vladimir', de Ludmila Razumovskaia, 2009), la Teatrul Metropolis ('Ajutorul', după György Schwajda, 2009; 'Baba care ascultă Abba', de Catherine Aigner, 2013), la Compania 'Mașina de vise' ('Două surori mortale' / '3 o'clock', de Anna Maria Bamberger, 2012), conform www.ziarulmetropolis.ro.
Primul rol care a consacrat-o ca actriță de film a fost în 1987, când a jucat-o pe Catrina, în pelicula 'Moromeții', regia Stere Gulea. Debutul l-a avut în filmul 'Stejar, extremă urgență' (1973, regia Dinu Colceag), urmat de 'Înainte de tăcere' (1978, regia Alexa Visarion), 'Mai presus de orice' (1980, regia Nicolae Mărgineanu, Dan Pița), 'Semnul Șarpelui' (1981, regia Mircea Veroiu), 'Secvențe' (1982, regia Alexandru Tatos), 'Fapt divers' (1984, regia Andrei Blaier), 'Mireasma ploilor târzii' (1984, regia Mircea Moldovan), 'Clipa de răgaz' (1986, regia Șerban Creangă), 'Marea sfidare' (1989, regia Manole Marcus), conform lucrării '1234 cineaști români' (Ed. Științifică, București, 1996).
În perioada anilor 90 a jucat în peste 30 de producții cinematografice, acceptând provocările regizorilor din diferite generații precum Elisabeta Bostan, Laurențiu Damian, Lucian Pintilie, Radu Mihăileanu, Nicolae Mărgineanu, Stere Gulea, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Călin Peter Netzer, Corneliu Porumboiu, Horațiu Mălăele și mulți alții. Între aceste filme s-au aflat: 'Campioana' (1990), 'Drumul câinilor' (1991), 'Rămânerea' (1992), 'Trahir' (1993), 'Privește înainte cu mânie' (1993), 'Stare de fapt' (1996), 'Prea târziu' (1996), potrivit https://www.cinemagia.ro/.

Actorul Dan Nuţu îi decernează premiul pentru ”Cea mai bună actriţă în rol principal actriţei Luminiţa Gheorghiu, pentru rolul interpretat în pelicula ”Pozitia Copilului', în cadrul celei de-a opta ediţii a Galei Premiilor Gopo, eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi Transilvania Film, la Opera Naţională. Bucureşti, 24 martie 2014.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
A fost distribuită, în anii 2000, în numeroase producții celebre, interpretările sale fiind premiate. A jucat în: 'Marfa și banii' (2001), 'Maria' (2003), 'București - Berlin' (2005, regia Anca Miruna Lăzărescu), 'A fost sau n-a fost?' (2006, regia Corneliu Porumboiu), 'Interior. Scară de bloc' (2007, scurtmetraj, regia Ciprian Alexandrescu), '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile' (2007, regia Cristian Mungiu), 'The Yellow Smiley Face'/'Fața galbenă care râde' (2008, scurtmetraj, regia Constantin Popescu), 'Nunta mută' (2008, regia Horațiu Mălăele), 'Francesca' (2009, regia Bobby Păunescu); 'Fotografia' (2010, scurtmetraj, regia Victor Dragomir), 'Aurora' (2010, regia Cristi Puiu), 'După dealuri' (2012, regia Cristian Mungiu).
Pentru rolul asistentei medicale Mioara Avram din 'Moartea domnului Lăzărescu', Luminița Gheorghiu a obținut, în 2005, premiul 'Bayard d'Or' pentru cea mai bună actriță, la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia, potrivit http://aarc.ro/, iar Asociația Criticilor de Film din Los Angeles i-a atribuit premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar (2006). La Festivalul Internațional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca (TIFF, 2005), Luminița Gheorghiu a fost premiată pentru rolul principal, iar Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) i-a acordat, în 2006, Premiul pentru cea mai bună actriță.
Luminița Gheorghiu a jucat inclusiv în producții străine: coproducția 'Train de vie'/'Trenul vieții', în regia lui Radu Mihăileanu (1998 - premiera internațională, 2002 - premiera în România), 'Cod necunoscut' ('Code inconnu: Récit incomplet de divers voyages', 2000, cu Juliette Binoche), regia Michael Haneke; 'Vreme de restriște' ('Le temps du loup', 2003, cu Isabelle Huppert), regia Michael Haneke; miniseria 'Sex Traffic' (2004, cu Anamaria Marinca și Maria Popistașu), produsă și regizată de englezul David Yates.
A avut roluri și în seriale TV, între care amintim: 'Detectiv fără voie' (2001, regia Doina Teodoru), 'Lombarzilor 8' (2006, regia Titus Muntean, Andreea Păduraru, Alexandru Maftei), 'Deschide ochii' (2016, regia Iura Luncașu).
Protagonistă a filmului 'Poziția copilului' (2013), în regia lui Călin Peter Netzer (Ursul de Aur la Berlinala 2013), Luminița Gheorghiu a obținut, în 2014, Premiul Gopo la categoria Cea mai bună actriță într-un rol principal într-un film de lungmetraj ficțiune. Tot în 2013, a interpretat rolul principal în filmul 'Sunt o babă comunistă', ecranizare a romanului omonim scris de Dan Lungu, regizat de Stere Gulea. Au urmat filmele 'Cuscrii' (2014, regia Radu Potcoavă) și 'Aferim!' (2015, regia Radu Jude).
A fost membră a Uniunii Cineaștilor din România. Actrița a primit în 2009, în cadrul Galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Iași (IIFF), Premiul de Excelență pentru întreaga carieră. În 2013 i-a fost decernat Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Film Transilvania (31 mai - 9 iunie, Cluj-Napoca), a cărui imagine a fost. La 9 mai 2016, a primit Premiul pentru întreaga activitate la cea de a XXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Anul următor, la cea de-a patra ediție a Galei Premiilor 'Constantin Brâncoveanu', desfășurată la Ateneul Român, a primit Premiul la categoria Film. De asemenea, s-a numărat printre personalitățile premiate la 25 martie 2019, la Gala Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF).
Actrița Luminița Gheorghiu a încetat din viață la 4 iulie 2021, la vârsta de 71 de ani. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 august
Este a 216-a zi a anului 2026. Au mai rămas 149 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 37 m. Luna răsare la 22 h 56 m și apune la 12 h 19 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Mărturisitor Iraclie din Basarabia; Sf. Cuv. Isaachie, Dalmat și Faust; Sf. Mironosiță Salomeea; Sf. Cuv. Teodora din Tesalonic Greco-catolice Sf. Isachie; Sf. Dalmat; Sf. Faust. Romano-catolice Sf. Martin, pustnic Sfinții Cuv
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 august
Este a 215-a zi a anului 2026. Au mai rămas 150 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 22 h 35 m și apune la 11 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Marcel Iureș - Limba română este 'ca respirația'
Unul dintre marii actori de teatru și film ai României, consacrat mai ales printr-o serie de roluri din ''Romeo și Julieta'' (1978), ''Cum vă place'' (1979), ''Hamlet'' (1985), ''Dimineață pierdută'' (1986), ''Trei surori'' (1995), ''Caligula'' (1996), ''O noapte fur
2 august - Ziua europeană și națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Parlamentul European a instituit, prin Rezoluția din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 9-a după Russalii. Aducerea moaștelor Sf. m. Arhid. Ștefan la Ierusalim Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 august
Este a 214-a zi a anului 2026. Au mai rămas 151 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 22 h 16 m și apune la 09 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Noul' Pod al Londrei a fost inaugurat de regele William al IV-lea (1 august 1831)
La 1 august 1831, regele William al IV-lea și regina Adelaide au inaugurat oficial 'Noul' Pod al Londrei (''New London Bridge, 1831-1967), care l-a înlocuit pe cel existent, vechi de peste 600 de ani, care făcea legătura, peste Tamisa, între cartierele londoneze City of London și Southwark. Ceremonia de deschidere a fost descrisă de ziarul The Tim
PERSONALITATEA ZILEI: Regina Ana, soția regelui Mihai I al României
Ana, principesă de Bourbon-Parma, s-a căsătorit cu regele Mihai I, la Atena, pe 10 iunie 1948, și, după aproape 50 de ani petrecuți în exil, a ajuns pentru prima oară în România în 1992. Fiică a principilor René de Bourbon și Margareta a Danemarcei, Ana s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923, se arată pe site-ul
1 august - Ziua națională a Salvamont România
La 1 august este marcată Ziua națională a Salvamont România. Propunerea pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România a fost inițiată de 56 deputați și senatori, conform https://www.cdep.ro/. Inițiatorii au menționat, &icir
Barometrul statistic al lunii iulie 2026
Întreprinderile inovatoare din România au generat aproximativ un sfert din cifra de afaceri totală a întreprinderilor în 2022-2024, deși reprezintă puțin peste 9% din mediul de afaceri, potrivit INS. UE a înregistrat al cincilea an consecutiv de creștere a populației. Între țările UE, Croația și Slovenia au înregistrat cele mai mari
Săptămâna mondială a alăptării (1-7 august)
Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 și 7 august, începând din anul 1992, cu scopul de a proteja, promova și susține alimentația la sân ca una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viață. Perioada aleasă este cea în care, în 1990,
1 august - Ziua tanchiștilor
La 1 august este celebrată Ziua tanchiștilor, marcând înființarea, în 1919, a primei subunități de tancuri, potrivit https://forter.ro/. ''Noi mutații au cunoscut Forțele Terestre după Primul Război Mondial când, în compunerea de luptă a regimentului și a diviziei de infante
DOCUMENTAR: Luna august
Luna august, a opta lună a anului în calendarul gregorian, este cunoscută popular și sub numele de Gustar. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Este ultima lună a verii. A șasea lună - Sextilis - în vechiul calendar roman (cu 30 de zile), a fost redenumită Augustus în anul 8 d.Hr., după împăratul roman Augustus, primul împărat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 august
Ortodoxe Scoaterea Sfintei Cruci; Sf. 7 frați Mucenici Macabei Greco-catolice Scoaterea Sf. Cruci; Cei 7 prunci m. Macabei, mama lor Salomoni și învățătorul lor Eliazar; Sf. ep. Alfons Maria de Liguori Romano-catolice Sf. Alfons M. de Liguori, ep. înv.











