PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie 1949, la București.
A debutat în teatru în 1971, în ultimul an de studenție (a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1972, la clasa lui Ion Cojar) cu rolul Mărioara din piesa 'Sânziana și Pepelea', o producție a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, montată de Alexandru Tocilescu pe scena Studioului Casandra. Tot aici, a mai jucat în spectacolul 'Cînticele comice; Trei crai de la răsărit', în regia lui Ion Cojar, potrivit https://star.cimec.ro/.

(de la stg. la dr.) Regizorul Stere Gulea, actriţele Anca Sigartau şi Luminita Gheorghiu, actorul Marian Râlea şi directorul de imagine Vivi Dragan Vasile, la vizionarea de presă a filmului ”Sunt o babă comunistă', organizată la CinemaPro, Bucureşti, 20 august 2013.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Repartizată după absolvire la Teatrul 'Mihai Eminescu' din Botoșani, primele roluri - Lizzie și Victoria - le-a avut în piesele 'Profesiunea doamnei Warren' și 'O fată imposibilă', urmate de 'Moralitatea doamnei Dulska' (1973), 'A doua față a medaliei' (1973), 'Frumoasa fără corp' (1974), 'Omul care aduce ploaie' (1974), 'Ultima cursă' (1974). A apărut, apoi, în anii 1974-1975, pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, unde a jucat în spectacolul 'Tinerețe fără bătrânețe', după Eduard Covali, în regia Cătălinei Buzoianu.
Actriță a Teatrului Bulandra din București (din 1976 până în 2003, când s-a pensionat), Luminița Gheorghiu a interpretat nenumărate tipologii de personaje în piese precum: ''Pelicanul'' de August Strindberg (1976), 'La lilieci' de Marin Sorescu (1978), 'Casa cea nouă' de Carlo Goldoni (1978), ''Unchiul Vanea'' de A.P. Cehov (1985), 'Uriașii munților' de Luigi Pirandello (1987), 'Omul cu mîrțoaga' de George Ciprian (1989), 'Deșteptarea primăverii' de Frank Wedekind (1991), 'Teatrul comic' de Carlo Goldoni (1992), 'A șaptea poruncă' de Dario Fo (1993), 'Suită de crime și blesteme' de Euripide (1994), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (1994), ''Trei surori'' de A.P. Cehov (1995), 'Julius Caesar' de William Shakespeare (1995), 'Tacâmuri de pui' de György Spiró (1998), 'Tango' de Slawomir Mrozek (2001), ''De Pretore'' de Eduardo de Filipo (2003), 'Richard al III-lea se interzice' de Matei Vișniec (2006), conform https://star.cimec.ro/.

Actriţa Luminita Gheorghiu la vizionarea de presă a filmului ”Sunt o babă comunistă', organizată la CinemaPro, Bucureşti, 20 august 2013.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
A jucat și la Teatrul Mic ('Căutând semne de viață inteligentă în univers', după o lucrare scrisă de Jane Wagner, 2006), la Teatrul de Comedie ('Audiția', de Aleksandr Galin, 2004), la Teatrul 'Constantin I. Nottara' ('Bigudiuri', de Mimi Brănescu, 2004; 'În piața Vladimir', de Ludmila Razumovskaia, 2009), la Teatrul Metropolis ('Ajutorul', după György Schwajda, 2009; 'Baba care ascultă Abba', de Catherine Aigner, 2013), la Compania 'Mașina de vise' ('Două surori mortale' / '3 o'clock', de Anna Maria Bamberger, 2012), conform www.ziarulmetropolis.ro.
Primul rol care a consacrat-o ca actriță de film a fost în 1987, când a jucat-o pe Catrina, în pelicula 'Moromeții', regia Stere Gulea. Debutul l-a avut în filmul 'Stejar, extremă urgență' (1973, regia Dinu Colceag), urmat de 'Înainte de tăcere' (1978, regia Alexa Visarion), 'Mai presus de orice' (1980, regia Nicolae Mărgineanu, Dan Pița), 'Semnul Șarpelui' (1981, regia Mircea Veroiu), 'Secvențe' (1982, regia Alexandru Tatos), 'Fapt divers' (1984, regia Andrei Blaier), 'Mireasma ploilor târzii' (1984, regia Mircea Moldovan), 'Clipa de răgaz' (1986, regia Șerban Creangă), 'Marea sfidare' (1989, regia Manole Marcus), conform lucrării '1234 cineaști români' (Ed. Științifică, București, 1996).
În perioada anilor 90 a jucat în peste 30 de producții cinematografice, acceptând provocările regizorilor din diferite generații precum Elisabeta Bostan, Laurențiu Damian, Lucian Pintilie, Radu Mihăileanu, Nicolae Mărgineanu, Stere Gulea, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Călin Peter Netzer, Corneliu Porumboiu, Horațiu Mălăele și mulți alții. Între aceste filme s-au aflat: 'Campioana' (1990), 'Drumul câinilor' (1991), 'Rămânerea' (1992), 'Trahir' (1993), 'Privește înainte cu mânie' (1993), 'Stare de fapt' (1996), 'Prea târziu' (1996), potrivit https://www.cinemagia.ro/.

Actorul Dan Nuţu îi decernează premiul pentru ”Cea mai bună actriţă în rol principal actriţei Luminiţa Gheorghiu, pentru rolul interpretat în pelicula ”Pozitia Copilului', în cadrul celei de-a opta ediţii a Galei Premiilor Gopo, eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi Transilvania Film, la Opera Naţională. Bucureşti, 24 martie 2014.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
A fost distribuită, în anii 2000, în numeroase producții celebre, interpretările sale fiind premiate. A jucat în: 'Marfa și banii' (2001), 'Maria' (2003), 'București - Berlin' (2005, regia Anca Miruna Lăzărescu), 'A fost sau n-a fost?' (2006, regia Corneliu Porumboiu), 'Interior. Scară de bloc' (2007, scurtmetraj, regia Ciprian Alexandrescu), '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile' (2007, regia Cristian Mungiu), 'The Yellow Smiley Face'/'Fața galbenă care râde' (2008, scurtmetraj, regia Constantin Popescu), 'Nunta mută' (2008, regia Horațiu Mălăele), 'Francesca' (2009, regia Bobby Păunescu); 'Fotografia' (2010, scurtmetraj, regia Victor Dragomir), 'Aurora' (2010, regia Cristi Puiu), 'După dealuri' (2012, regia Cristian Mungiu).
Pentru rolul asistentei medicale Mioara Avram din 'Moartea domnului Lăzărescu', Luminița Gheorghiu a obținut, în 2005, premiul 'Bayard d'Or' pentru cea mai bună actriță, la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia, potrivit http://aarc.ro/, iar Asociația Criticilor de Film din Los Angeles i-a atribuit premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar (2006). La Festivalul Internațional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca (TIFF, 2005), Luminița Gheorghiu a fost premiată pentru rolul principal, iar Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) i-a acordat, în 2006, Premiul pentru cea mai bună actriță.
Luminița Gheorghiu a jucat inclusiv în producții străine: coproducția 'Train de vie'/'Trenul vieții', în regia lui Radu Mihăileanu (1998 - premiera internațională, 2002 - premiera în România), 'Cod necunoscut' ('Code inconnu: Récit incomplet de divers voyages', 2000, cu Juliette Binoche), regia Michael Haneke; 'Vreme de restriște' ('Le temps du loup', 2003, cu Isabelle Huppert), regia Michael Haneke; miniseria 'Sex Traffic' (2004, cu Anamaria Marinca și Maria Popistașu), produsă și regizată de englezul David Yates.
A avut roluri și în seriale TV, între care amintim: 'Detectiv fără voie' (2001, regia Doina Teodoru), 'Lombarzilor 8' (2006, regia Titus Muntean, Andreea Păduraru, Alexandru Maftei), 'Deschide ochii' (2016, regia Iura Luncașu).
Protagonistă a filmului 'Poziția copilului' (2013), în regia lui Călin Peter Netzer (Ursul de Aur la Berlinala 2013), Luminița Gheorghiu a obținut, în 2014, Premiul Gopo la categoria Cea mai bună actriță într-un rol principal într-un film de lungmetraj ficțiune. Tot în 2013, a interpretat rolul principal în filmul 'Sunt o babă comunistă', ecranizare a romanului omonim scris de Dan Lungu, regizat de Stere Gulea. Au urmat filmele 'Cuscrii' (2014, regia Radu Potcoavă) și 'Aferim!' (2015, regia Radu Jude).
A fost membră a Uniunii Cineaștilor din România. Actrița a primit în 2009, în cadrul Galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Iași (IIFF), Premiul de Excelență pentru întreaga carieră. În 2013 i-a fost decernat Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Film Transilvania (31 mai - 9 iunie, Cluj-Napoca), a cărui imagine a fost. La 9 mai 2016, a primit Premiul pentru întreaga activitate la cea de a XXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER. Anul următor, la cea de-a patra ediție a Galei Premiilor 'Constantin Brâncoveanu', desfășurată la Ateneul Român, a primit Premiul la categoria Film. De asemenea, s-a numărat printre personalitățile premiate la 25 martie 2019, la Gala Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF).
Actrița Luminița Gheorghiu a încetat din viață la 4 iulie 2021, la vârsta de 71 de ani. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier. Anatolie, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. m. Iacint; Sf. aep. Anatolie. Romano-catolice Sf. Toma, ap. Sfântul Mucenic Iachint este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 3
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iulie
Este a 184-a zi a anului 2026. Au mai rămas 181 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 11 m și apune la 08 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasman
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a










