Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'este o organizație umanitară auxiliară autorității publice și abilitată prin lege să asigure asistență umanitară în caz de dezastre și să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile'.

Crucea Roșie Română asistă persoanele vulnerabile în situații de dezastre și de criză. Prin programele și activitățile sale în beneficiul societății, contribuie la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, protejează sănătatea și viața, promovează respectul fată de demnitatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică, potrivit https://crucearosie.ro/.

Custodele Coroanei Române, Margareta, la ceremonia de aniversare a 10 ani de la lansarea proiectului Crucii Roşii Române "Banca de Alimente", 2019.  

Foto: (c)  RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Prin organizarea sa teritorială, atât ca resurse umane, cât și logistice, CRR poate asigura un răspuns prompt încă din primele ore de la producerea unui dezastru, prin organizarea unor tabere de sinistrați, înființarea de puncte de triaj și de acordare a primului ajutor de bază.

România a devenit Parte semnatară la prima Convenție de la Geneva din 1864 și a ratificat-o în 1874. Doi ani mai târziu, la 4 iulie 1876, a luat ființă Societatea Crucea Roșie din România care și-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colțea din București. Printre semnatarii actului de înființare a CRR, în 1876, se regăseau personalități importante ale vremii - Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza și dr. Carol Davila, amintește https://crucearosie.ro/. Primul președinte al CRR a fost prințul Dimitrie Ghica (între 1876-1897).

''La nici trei săptămâni de la înființare, în ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanță a Crucii Roșii Române a plecat într-o misiune umanitară pe frontul sârbo-turc de la sud de Dunăre. Pe baza solidarității ce unește Societățile Naționale surori, prima misiune a Crucii Roșii Române avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor răniți, indiferent de tabăra din care făceau parte'', se menționează pe același site.

Custodele Coroanei Române, Margareta (ctr.), preşedintele Crucii Roşii Române, alături de voluntari ai CRR, la Palatul Elisabeta, 2017.  

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În 1919, SNCRR adera la Liga Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, iar în 1954, la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferința Internațională a Crucii Roșii, de la Viena, în 1965 și reactualizate în 1985, au stat la baza întregii activități a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989.

În timpul Războiul de Independență (1877-1878), Crucea Roșie a intervenit cu personal sanitar, ambulanțe și trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie, a înființat așezăminte spitalicești în București și în diferite orașe din țară. Între anii 1888 și 1892, societatea și-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înființat școala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înființat un spital-școală cu zece paturi.

În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roșii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în București și în țară. Însăși Regina Maria s-a implicat în operațiunile desfășurate în sprijinul răniților. Ulterior, CRR a oferit asistență miilor de prizonieri eliberați din captivitate, dar și invalizilor, bolnavilor și orfanilor de război, precizează site-ul https://crucearosie.ro/.

Între anii 1930 și 1937, în incinta Spitalului Militar s-a construit un pavilion destinat funcționării școlii de infirmiere voluntare. Numărul filialelor CRR a crescut de la 84 în 1926, la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut, în aceeași perioadă, de la 18.000 la 30.000.

În 1940, în urma ultimatumului dat de URSS, a Dictatului de la Viena și a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roșie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiați. Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenția de la Geneva din 1929, care reglementa situația aviației sanitare aflată sub emblema Crucii Roșii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariția Escadrilei Albe a Crucii Roșii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei.

După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, Crucea Roșie Română și-a mobilizat toate resursele materiale și umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniților, bolnavilor, prizonierilor și refugiaților, acționând astfel în condiții de război total. Un număr de 2.754 de surori voluntare de Cruce Roșie și 2.430 de auxiliare sanitare ale Crucii Roșii au muncit pe front și în spitale.

Odată cu instaurarea regimului comunist, CRR și-a pierdut autonomia și, pentru o foarte lungă perioadă de timp, avea să funcționeze ca o anexă a noilor autorități, în special a celor medicale. Sfârșitul anului 1989 și anul 1990 au reprezentat pentru Crucea Roșie Română începutul revenirii la misiunea organizației, notează site-ul amintit.

''De-a lungul istoriei sale, Crucea Roșie și-a dezvoltat activitatea de pregătire și intervenție în caz de dezastre. Pe măsură ce România se confrunta periodic cu diferite tipuri de dezastre, cutremurul din 1940, inundațiile din anii 1970-1975 și seismul din 4 martie 1977, Crucea Roșie și-a diversificat operațiunile de ajutorare a oamenilor'', conform https://crucearosie.ro/.

Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluția și repoziționarea Crucii Roșii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reușit separarea legislativului de deliberativ și prin derularea unui program de dezvoltare organizațională cu sprijinul Federației Internaționale și al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, s-a mai făcut un pas în direcția alinierii la standardele internaționale actuale.

În 2007, Crucea Roșie Română a lansat seria Galelor Crucii Roșii, cu scopul strângerii de fonduri și ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile.

Având în vedere că în lume au loc mereu conflicte armate, tulburări interne, dezastre naturale, chimice, violențe, în urma cărora multe vieți sunt pierdute și multe familii ajung să fie separate de cei dragi, CRR ajută aceste familii să restabilească legăturile cu rudele apropiate sau să afle ce s-a întâmplat cu acestea, chiar și atunci când separarea a avut loc cu multe decenii în urmă. Serviciul căutări persoane al CRR face parte dintr-o rețea care reunește peste 186 de societăți naționale de Cruce Roșie/Semilună Roșie și colaborează cu Agenția Centrală de Căutări a CICR (Comitetul Internațional de Cruce Roșie) și cu Delegațiile CICR aflate în zonele de conflict armat.

Crucea Roșie Română este prezentă la nivel național, cu reprezentare la fiecare nivel teritorial, având 47 de filiale, 1.996 subfiliale și 1.307 comisii. Actualul președinte al Crucii Roșii Române este Camelia Șucu, aleasă în această funcție la 27 mai 2023, pentru un mandat de patru ani, menționează site-ul https://crucearosie.ro/.

În 2023, Societății Naționale de Cruce Roșie din România i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei.

Cursul de prim-ajutor urmat la Crucea Roșie Română a devenit valabil și recunoscut oriunde în lume, datorită obținerii acreditării internaționale. Potrivit unui comunicat al Crucii Roșii Române, transmis la 7 aprilie 2025, întregul proces de acreditare a fost monitorizat și validat de organisme internaționale - Centrul Global de Referință în Primul Ajutor (GFARC) și International First Aid Attestation (IFAA).

La 11 iunie 2025, Crucea Roșie Română a anunțat dezvoltarea unei rețele naționale de peste 1.900 de persoane instruite să ofere sprijin emoțional imediat în cazuri de urgență - de la calamități naturale la migrații forțate și conflicte armate. Potrivit unui comunicat, această capacitate, care a fost construită în ultimii trei ani, include voluntari, cadre medicale, asistenți sociali, profesori și alți profesioniști pregătiți să intervină rapid acolo unde trauma psihologică riscă să lase urme adânci.

În 2026, Crucea Roșie Română a marcat 150 de ani de activitate umanitară printr-o gală aniversară organizată la 2 iulie, la Ateneul Român, în prezența Custodelui Coroanei, Margareta, și a Principelui Radu. Au fost evidențiate contribuția la dezvoltarea societății românești și rolul său esențial în intervenția în situații de urgență, acordarea de asistență umanitară, educația pentru sănătate și sprijinirea comunităților vulnerabile. Reunind reprezentanți ai autorităților publice, ai corpului diplomatic, ai Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, parteneri instituționali, sponsori, voluntari și angajați ai organizației, gala a prezentat un bilanț al principalelor realizări ale organizației din ultimii 150 de ani, precum și impactul pe care misiunea Crucii Roșii Române l-a avut asupra milioanelor de oameni sprijiniți de-a lungul generațiilor. Totodată, evenimentul a constituit un prilej de a celebra rezultatele obținute în ultimii ani și de a le mulțumi celor care au contribuit la îndeplinirea misiunii umanitare a organizației, fiind acordate distincții unor personalități, parteneri, susținători, angajați și voluntari care, prin implicarea și sprijinul lor constant, au contribuit la dezvoltarea proiectelor umanitare. În cadrul evenimentului, cei patru președinți ai Crucii Roșii Române din ultimele decenii - Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Nifon al Târgoviștei, Mitropolit Onorific, Mihaela Geoană, Majestatea Sa Custodele Coroanei și Camelia Șucu - au primit Medalia Aniversară 'Crucea Roșie Română 150 de ani'.

Tot cu prilejul marcării a 150 de ani de către Crucea Roșie Română, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic, începând din 2 iulie 2026, o monedă din argint cu tema Societatea Națională de Cruce Roșie din România - 150 de ani de la înființare. Aversul monedei prezintă un detaliu al clădirii Spitalului Colțea, primul sediu al Crucii Roșii Române, inscripția 'ROMANIA' în arc de cerc, valoarea nominală '10 LEI', stema României și anul de emisiune '2026'. Reversul monedei redă emblema de Cruce Roșie în prim-plan și, în fundal, scene ilustrând activitatea Crucii Roșii Române din diferiți ani, inscripția circulară 'SOCIETATEA NATIONALA DE CRUCE ROSIE DIN ROMANIA - 150 DE ANI DE LA INFIINTARE' și anul de înființare '1876'. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)