Agenția Națională de Presă AGERPRES marchează, pe 27 martie, 137 de ani de la înființare.

De la telegraf, la telex, apoi la internet, iar în prezent la NFT-uri (Non-Fungible Tokens) și aplicație AI, AGERPRES și-a continuat neîntrerupt misiunea publică de informare.

La 15/27 martie 1889 era înființată, cu titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română - 'Agence Telegraphique de Roumanie' - 'Roumagence', prima agenție de presă 'românească, națională și autonomă', care de-a lungul timpului a avut mai multe denumiri: Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română (1889-1917), Agenția Telegrafică Română 'Orient-Radio' - RADOR (1921-1949), Agenția Română de Presă - AGERPRES (1949-1989), Agenția Națională de Presă ROMPRES (1990-2008) și Agenția Națională de Presă AGERPRES (din 2008).

*** Istorie în serviciile de știri

Documentele oficiale care au stat la baza înființării primei agenții naționale de presă datează din zilele de 15/27 și 16/28 martie 1889, ambele conținând în mare aceleași înscrisuri, și poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, și a directorului și proprietarului 'Politische Correspondenz', Erich Schaffer.

Documentul care atestă înfiinţarea primei agenţii române de presă (15/27 martie 1889).

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 

La 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe, Petre P. Carp, ceruse 'Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor' din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o ''odae mare în casele ce le ocupă' viitoarei agenții telegrafice, pentru a-și începe activitatea, potrivit lucrării 'Un secol de agenții de presă românești 1889-1989' (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor a răspuns că a luat măsurile cuvenite pentru ca, de la 1/13 aprilie, 'să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa o odaie în localul actual al Direcțiunii generale a telegrafelor și poștelor'.

Agenția Telegrafică a României și-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat prin scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul 'Agence Roumaine - Correspondence telegraphique' și semnată de primul său director, M. Brăneanu: 'Ieri am expediat prima telegramă'. Sediul Agenției se afla în cadrul Direcțiunii generale a telegrafelor și poștelor, aflat pe strada Doamnei. Odată cu inaugurarea Palatului Poștelor și Telegrafului de pe Calea Victoriei, în 1900, agenția și-a mutat sediul aici.

În condițiile ofensivei germane, în 1916, când Guvernul României a fost exilat la Iași, agenția a fost și ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunța legația de la Paris, la 2 noiembrie 1917, că 'Agenția Română nu mai funcționează'.

Ştire despre Conferinţa Balcanică din 1930/Arhiva RADOR/AGERPRES

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES, 08.10.1930, 

Cinci ani mai târziu, la 16 iunie 1921, era fondată ca societate mixtă 'Orient-Radio RADOR', notează lucrarea 'Agențiile de presă din România 1889-1999' (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, București, 2001), ce avea ca scop 'exploatarea de agenții de informațiuni telegrafice în țară și străinătate, servicii de publicitate în țară și străinătate și asocierea ei la întreprinderi similare' ('Un secol de agenții de presă românești 1889-1989', Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

Pe 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, semnată de I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acțiunile societății 'Orient-Radio RADOR', devenind proprietarul exclusiv al agenției de presă. Senatul a votat la 3 martie și Adunarea Deputaților, la 19 martie 1926, 'Legea pentru reorganizarea și funcționarea societății 'Orient-Radio' (RADOR S.A.)', care a fost promulgată de regele Ferdinand la 24 martie.

Două decenii mai târziu, regele Mihai I semna Decretul-lege 657/ 28 decembrie 1944, privind modificarea legii și statutului Societății 'Orient Radio', care devenea 'RADOR - Agenție de informații telegrafice', cu o durată nelimitată de funcționare ('Un secol de agenții de presă românești 1889-1989', Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul nr. 217 din 20 mai 1949, publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 23 mai, se anunța înființarea Agenției Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniștri, numită pe scurt 'Agerpres' și se preciza că întregul patrimoniu al fostei agenții RADOR devenea patrimoniul 'Agerpres' (art.7). Se abroga, totodată, legea pentru organizarea RADOR (art. 8). Decretul a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949.

Decret de organizare a AGERPRES publicat în MO (Monitorul Oficial) nr. 32 din 23 mai 1949.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES  

Agenţia Naţională de Presă Agerpres - Teleimprimator, Bucureşti, 9 septembrie 1958

Foto (c) MARIA POSTELNICU/Arhiva istorcă AGERPRES

La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înființa Agenția Română de presă ROMPRES.

În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza și funcționa ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului.

Sigla ANP ROMPRES (anul 1990)

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES   

Ulterior, Senatul și Camera Deputaților au adoptat, la 15 aprilie și, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.

*** AGERPRES - în secolul XXI

În ultimii 26 de ani, AGERPRES a trecut prin mai multe etape de dezvoltare tehnologică.

Dacă în anii '90 informațiile transmise de agenție erau zilnic imprimate în buletine de știri, odată cu internetul acestea au ajuns la abonați, iar ulterior la publicul larg, prin intermediul online-ului. Redactorii AGERPRES au trecut de la transmiterea informațiilor prin fax, la e-mail, iar mai apoi la consola jurnalistică.

Începând cu anul 1995, sistemul informatic redacțional al Agenției a fost realizat cu sprijinul Franței și PIDC/UNESCO, cu suportul tehnic al Agenției France Press (AFP) și LOGIPRESS. Patru ani mai târziu, a apărut primul site oficial al Agenției.

Agenția Națională de Presă a lansat, în anul 2000, serviciul de știri pentru diaspora, iar în 2003, fluxul online Foto AGERPRES. Începând cu anul 2004, AGERPRES a transmis fluxuri speciale dedicate alegerilor locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare.

Din 2005, Arhiva ROMPRES/AGERPRES, cuprinzând știri începând cu 1 ianuarie 2000, a putut fi accesată și în format digital. A fost introdus serviciul AGERPRES Audio.

Agenția Națională de Presă AGERPRES este, din 2006, distribuitor exclusiv al fluxurilor foto EPA și XINHUA. În 2009, au fost lansate AGERPRES Reportaj, RealTimeMonitoring (ARTM) și Comunicate de presă.

O nouă interfață a website-ului www.agerpres.ro a fost realizată în 2010. Din același an, AGERPRES a creat pagini speciale dedicate Cupelor Mondiale de Fotbal.

La 17 septembrie 2013, a fost lansat noul AGERPRES, www.agerpres.ro, cu o nouă identitate vizuală, noi platforme de comunicare online, totul sub un nou slogan - ''Actualizează lumea'', iar trei ani mai târziu, în toamna anului 2016 - primul Facebook Messenger NewsBot din România, AGERPRES NewsBot, și fluxul de știri în limba maghiară.

În 26 aprilie 2023, Agenția Națională de Presă AGERPRES a lansat, pe platforma instituțională europeană de tranzacționare de active digitale - ICI D|SERVICES (ICI Decentralized Services), primele colecții de NFT-uri - 'Memories of Future Self', ce reprezintă fotografii din arhiva AGERPRES.

*** AGERPRES - parteneriate și distincții

AGERPRES este, din 2006, membru fondator al Asociației Agențiilor de Presă din zona Mării Negre.

În decembrie 2013, Agenția Națională de Presă AGERPRES a organizat, pentru prima dată în România, conferința Asociației Agențiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE), aflată la cea de-a 22-a ediție. Atunci a preluat președinția ABNA-SE (2013-2014) și au fost semnate parteneriate cu agențiile de presă MIA - Macedonia, ARMENPRESS - Armenia, TREND News Agency - Azerbaidjan, Mehr News Agency - Iran și NNA - Liban (2014).

Agenția este parteneră cu peste 40 de agenții de presă din întreaga lume, precum: Azerbaijan State News Agency - AZERTAC, AFP (Franța), ANADOLU (Turcia), ANA-MPA (Grecia), ANP (Țările de Jos), ANSA (Italia), ANTARA (Indonezia), AP (SUA), APA (Austria), ATA (Albania), Belga (Belgia), BTA (Bulgaria), CTK (Republica Cehă), Ukrinform (Ucraina), dpa (Germania), EFE (Spania), HINA (Croația), Kazinform (Kazahstan), KUNA (Kuwait), Kyodo (Japonia), Mena (Egipt), MAP (Maroc), Moldpres (Republica Moldova), MTI (Ungaria), PAP (Polonia), Petra (Iordania), Prensa Latina (Cuba), QNA (Qatar), Radiobrasil (Brazilia), Reuters (Marea Britanie), Sana (Siria), STA (Slovenia), TANJUG (Serbia), Tap (Tunisia), TASR (Slovacia), TASS (Rusia), Yonhap (Coreea de Sud), Xinhua (China).

În anul 2014, Casa Regală a României a acordat AGERPRES distincția 'Nihil Sine Deo', cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la înființarea primei agenții de presă române.

În noiembrie 2019, Agenția a câștigat, pentru a 15-a oară (din 1999), Trofeul la secțiunea 'Agenții de presă' acordat de organizatorii Târgului Gaudeamus Radio România.

Pe 27 martie 2023, de Ziua AGERPRES, Romfilatelia a lansat, în cadrul parteneriatului dintre cele două instituții, un întreg poștal cu timbru marcă fixă.

La 19 martie 2025, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO și Agenția Națională de Presă AGERPRES au încheiat un protocol de colaborare pentru promovarea valorilor de patrimoniu ale României.

Tot în 2025, pentru a treia oară, după 2019 și 2022, Casa Regală a României a acordat Agenției Naționale de Presă AGERPRES calitatea de Furnizor al Casei Regale a României, pentru fluxul de știri, servicii fotografice și monitorizare de presă.

În ultimii ani, AGERPRES a fost recompensată cu mai multe premii, între care menționăm:
* Premiul pentru excelență în gestionarea drepturilor de autor și pentru educarea cititorilor și a clienților, la Gala Drepturilor de Autor și a Drepturilor Conexe, la categoria Mass-Media (2018)
* Distincția 'Agenția de știri a anului 2020', acordată de CFA România, pentru prezentarea echidistantă a informațiilor, fiind sursa principală de propagare în mass-media a știrilor economice și din domeniul financiar (2021)
* Premiul special pentru promovarea informației economice de calitate, acordat de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (2021)
* Premiul Myosotis (pentru activitatea de informare obiectivă), în cadrul RDM Summer Gala 2023, ediția de vară a Premiilor Radar de Media (iunie) și Premiul Myosotis (pentru promovarea arhivei fotografice prin mijloace moderne) la Gala Premiilor Radar de Media 2023, ediția de toamnă (noiembrie).
* Premiul Montecatini pentru Jurnalism 2025 pentru secțiunea internațională, acordat ziaristului Cristian Lupașcu de la Agenția Națională de Presă AGERPRES, pentru reportajele, relatările, fotografiile și înregistrările video pe care le-a realizat în zone de război.

*** AGERPRES - proiecte editoriale

În martie 2019, Agenția Națională de Presă AGERPRES, care aniversa 130 de ani de activitate, s-a alăturat consorțiului de agenții de presă ce produc European Data News Hub (EDNH), un site de referință pentru problemele majore europene. Site-ul este subvenționat de Comisia Europeană și beneficiază de independență editorială totală, fiind disponibil în șapte limbi - engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, maghiară și română (ultimele două având la bază conținutul oferit de AGERPRES).

De asemenea, în septembrie 2022, Agenția Națională de Presă AGERPRES a devenit parte a proiectului 'European Newsroom (enr)', lansat oficial la Bruxelles, un proiect de cooperare între 18 agenții de presă europene, cu obiectivul de a îmbunătăți acoperirea mediatică a temelor legate de Uniunea Europeană și de a consolida sectorul mass-media.

Pe 21 octombrie 2024, AGERPRES și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București, cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, au lansat proiectul 'Agerpres Daily News | Hold History', care are scopul de a combate dezinformarea și de a promova jurnalismul de calitate prin utilizarea tehnologiei blockchain și a tokenurilor non-fungibile (NFT).

Tot în 2024, la 15 noiembrie, ICI București și AGERPRES au lansat proiectul 'Aplicație AI - Știrile Agerpres', urmat de a doua etapă, în 10 decembrie, de trecere de la fluxul național la cel regional.

Printre proiectele editoriale lansate de AGERPRES în ultimii ani se află:
* 'Orașul meu, București' (2014), în contextul împlinirii a 555 de ani de atestare documentară a Capitalei
* 'Expo 2015', dedicat Expoziției Universale de la Milano și #MemorialColectiv (2015)
* #CentenarDiplomatic (2018)
* 'Revoluție 30' și albumul 'România, momente de istorie. 90 de imagini cât 30 de ani' - un proiect AGERPRES și 'Jurnalul' (2019)
* 'ROMÂNI CU POVEȘTI' (2022)
* ''DANS ÎN IE'' (2023)
* '#EnergieVerde' (2023)
* ''ROMÂNIA-NATO-20ANI'' (2024)
* 'Așezări în amurg' (2025)

În 2026, Agenția Națională de Presă AGERPRES va derula proiecte dedicate Anului Constantin Brâncuși și Anului Nadia Comăneci.

*** AGERPRES - istorie în imagini

Și pentru că o imagine face mai mult decât o mie de cuvinte, AGERPRES a făcut istorie prin imagini. De la fotografiile realizate pe plăci, apoi pe filme, ulterior digital, la imaginile realizate și montate de videojurnaliștii instituției, Agenția Națională de Presă se poate mândri că a surprins istoria.

Arhiva fotografică a AGERPRES cuprinde, din 1927 și până în prezent, sute de mii de filme și aproximativ 5.000 de plăci fotografice, fiecare film având între 20 și 40 de fotograme, placa fiind singulară.

În 2014, a fost lansat și primul e-book al Agenției, intitulat ''AGERPERS 125. Evoluție după Revoluție'', ce cuprinde 125 de fotografii din arhiva instituției.

Agenţia Naţională de Presă Agerpres - Fototeca, 02.07.1952.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 

La 16 martie 2016, arhiva fotografică a AGERPRES a fost evidențiată în cadrul unui eveniment special, la Palatul Parlamentului, la care au participat personalități ale lumii politice, culturale și sportive din România și din străinătate.

În 2018, Centenarul Marii Uniri a fost marcat prin organizarea a numeroase evenimente, atât în țară cât și în străinătate. La sediul ONU din New York, a fost vernisată expoziția de fotografie 'România: Evoluție' și a fost prezentat albumul omonim, ediție specială pentru Centenarul Marii Uniri, care conține 100 de fotografii din România, grupate în trei capitole: Arhivă, Revoluție, Evoluție. La 22 februarie 2018, AGERPRES a lansat documentarul video 'Marea Unire - România, la 100 de ani', special conceput pentru sărbătorirea Centenarului.

Dintre expozițiile de fotografie organizate în ultimii ani, amintim:
* 'Revoluția română. 30 de ani de libertate', la Ateneul Român (2019);
* expoziție de fotografii de la evenimentele din Decembrie '89, autor Sorin Lupșa, fotoreporter AGERPRES în timpul Revoluției Române din decembrie 1989, Palatul Șuțu (2019);
* 'Apertures of a Revolution. Fotografii din decembrie 1989', organizată de Institutul Cultural Român din Londra, în parteneriat cu Ambasada României din Marea Britanie și Agenția Națională de Presă AGERPRES, la al cărei vernisaj a luat parte prințul Charles de Wales, astăzi regele Charles al III-lea (2019);
* expoziția de patrimoniu sportiv istoric 'Citius, Altius, Fortius! Secvențe din istoria sportului românesc', realizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov, în parteneriat cu Asociația ESCU, Muzeul Sportului din București și AGERPRES (2021);
* expoziția de fotografie 'Curtea de Argeș - retrospectivă', cu imagini din arhiva istorică AGERPRES (Sala Basarabilor de la Muzeul Municipal Curtea de Argeș, 2021);
* expoziție dedicată aniversării centenarului nașterii Regelui Mihai I al României (Palatul Elisabeta, 2021);
* '15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană' (Palatul Parlamentului, 2022);
* 'Noi, Poporul/We the People', cu ocazia aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România, organizată de Ambasada SUA, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe - Unitatea Arhive Diplomatice și AGERPRES (expoziție itinerantă, 2022);
* 'Ucraina. Viața din fața tancurilor' a jurnalistului AGERPRES Cristian Lupașcu, organizată de Primăria Municipiului Iași (Parcul Copou, 2022);
* 'Ucraina - un an de război', realizată de AGERPRES, în cadrul parteneriatului cu Biblioteca Centrală Universitară din Capitală (2023);
* 'Contribuția Familiei Regale la consolidarea rolului României în NATO și UE 2002-2023', vernisată în prezența Custodelui Coroanei Române Margareta și a Principelui Radu, la sediul Delegației Permanente a României la NATO din Bruxelles, ajungând ulterior la Luxemburg și la Helsinki (2023);
* ''110 ani de Olimpism în România', cu prilejul deschiderii Casei României de la Paris (2024);
* 'Bucureștii ultimelor decenii de regim comunist. Diplomație, Cenzură și Control', expoziție foto-documentară organizată de Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și AGERPRES (sediul central 'Mihail Sadoveanu' al BMB, 2024);
* 'Reflecții asupra Revoluției: 35 de ani de istorie', organizată de Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană, în parteneriat cu AGERPRES și CNSAS (sediul central 'Mihail Sadoveanu' al BMB, 2024)
* 'Le printemps interdit', o expoziție cu fotografii AGERPRES dedicată marcării a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, organizată de ambasadele Franței, Poloniei, României și Ucrainei în Tunisia, sub patronajul Delegației Uniunii Europene din această țară, cu sprijinul Institutului Francez din Tunis și al Agenției Naționale de Presă AGERPRES (2025);
* 'Retrospectiva anului 1989', expoziția itinerantă organizată de CNSAS și Agenția Națională de Presă AGERPRES, în parteneriat cu Consiliul Județean Prahova și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (Muzeul Memorial 'Nicolae Iorga' din Vălenii de Munte, 2025);
* '35 de ani împreună - Fundația Regală Margareta a României în imagini', o expoziția fotografică aniversară, organizată de AGERPRES, în parteneriat cu Fundația Regală Margareta a României (2025);
* 'Flori pe Prut: 35 de ani de la primul Pod de Flori', organizată, la Chișinău, în parteneriat de Agenția Informațională de Stat MOLDPRES și Agenția Națională de Presă AGERPRES (2025);
* 'Festivalul Enescu în Arhivele Foto AGERPRES', organizată de Agenția Națională de Presă, împreună cu ARTEXIM (2025).

* Evenimente AGERPRES

Agenția Națională de Presă AGERPRES a organizat, de-a lungul timpului, o serie de evenimente de interes atât pentru domeniul jurnalistic, cât și pentru publicul larg, printre cele mai recente numărându-se:
* conferința internațională ''Agențiile de presă în secolul al XXI-lea - Respectarea drepturilor de autor este cheia spre evoluție în media'' (2015)
* conferința 'Protecția jurnaliștilor și libertatea presei' (2016)
* conferința Alianței Europene a Agențiilor de Presă - EANA (coorganizată de AGERPRES, 2018)
* #imunitateprinmiscare, campanie de interes public, cu scopul conștientizării importanței sportului, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, organizată în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului și Comitetul Olimpic și Sportiv Român (2020)
* relansarea oficială a Proiectului ReStart - pentru un jurnalism de calitate, de către Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București, Agenția Națională de Presă AGERPRES și Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind (2021)
* proiect în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice inițiat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București și Agenția Națională de Presă AGERPRES, ce are ca obiectiv central explorarea modalităților în care tehnologiile distributive blockchain și activele crypto (NFT) pot deveni instrumente esențiale pentru distribuirea de știri și informații în era noilor tehnologii (2023)
* conferința ''AGERPRES 135: Era AI, inovații și provocări digitale în jurnalismul contemporan'', cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înființarea primei agenții de presă românești, organizată în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară ''Carol I'', însoțită de o expoziție fotografică cu imagini de la principalele evenimente de la care a transmis AGERPRES; a fost prezentat și un produs filatelic, cu sprijinul Romfilatelia, dedicat aniversării (2024). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Evenimentul de lansare a Noului AGERPRES. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, prima agenţie de profil din România, care are o nouă identitate vizuală, noi platforme de comunicare online, precum şi un nou slogan, ”Actualizează lumea”.