Capitala Belgiei, Bruxelles, a fost, la 22 martie 2016, ținta unui dublu atentat, cel mai grav din istoria țării, soldat cu 32 de morți și peste 340 de răniți. Cele două atacuri jihadiste au fost executate aproape simultan pe aeroportul internațional Zaventem și în stația de metrou Maelbeek, situată la numai câteva sute de metri de sediul principal al Comisiei Europene.

În jurul orei locale 08.00 (7.00 GMT), doi kamikaze și-au detonat centurile explozive în terminalul aeroportului, ei fiind inițial însoțiți de un al treilea terorist care a fugit și care a fost capturat două săptămâni mai târziu. Deflagrațiile s-au produs în zona de plecări a aeroportului și au ucis 16 oameni.

Radioteleviziunea VRT din Belgia relata că multe dintre persoanele din aeroport erau rănite la picioare, sugerând că a fost vorba despre o bombă ascunsă într-un bagaj aflat pe podea. De asemenea, declarațiile martorilor indicau aceeași probabilitate, deoarece unele dintre victime au avut picioarele practic spulberate. Un lucrător la serviciul de securitate a bagajelor pe aeroportul Zaventem, Alphonse Youla, declara că, înainte de explozia primei bombe, a auzit un bărbat strigând ceva în limba arabă.

Flori şi candele aprinse în memoria victimelor atentatelor de la Bruxelles - 2016, la Ambasada Belgiei, Bucureşti, 24 martie 2016.

Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO

Aproximativ o oră mai târziu, la ora locală 09.11 (8.11 GMT), un alt jihadist a lansat un atac sinucigaș la stația de metrou Maelbeek, unde au murit 16 oameni și peste o sută au fost răniți.

Transportul public din Bruxelles a fost complet oprit, aeroportul și principalele gări feroviare din oraș au fost închise și măsurile de securitate au fost consolidate în mai multe metropole europene. Autoritățile belgiene au ridicat la maximum nivelul de alertă antiteroristă pe tot teritoriul belgian. Ministrul de interne, Jan Jambon, a anunțat trei zile de doliu național.

Atentatele au fost revendicate de Gruparea jihadistă Statul Islamic, aceeași celulă jihadistă franco-belgiană care s-a aflat la originea atacurilor din 13 noiembrie 2015, în cartierul Molenbeek din Paris, soldate cu 130 de morți. Atentatele din Bruxelles au fost comise după ce, la 18 martie 2016, Salah Abdeslam, un francez de origine marocană, singurul supraviețuitor al atentatelor din Paris, a fost arestat. Pe numele său fusese emis un mandat de arestare internațional, iar acesta a fost reținut chiar la Molenbeek, cartierul unde locuia și de unde provin mulți dintre suspecții implicați în atentatele de la Paris și de la Bruxelles. El a fost predat Franței și inculpat.

Flori şi candele aprinse în memoria victimelor atentatelor de la Bruxelles - 2016, la Ambasada Belgiei, Bucureşti, 24 martie 2016.

Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO

Autorii celui mai grav atentat din istoria țării sunt Najim Laachraoui, din Schaerbeek, și frații Ibrahim și Khalid El Bakraoui, din Laeken. Ei au fost identificați oficial de Parchetul federal, la 24 martie 2016.

Najim Laachraoui, unul dintre cei doi jihadiști care s-au aruncat în aer la aeroportul din Zaventem, a lucrat acolo ca angajat temporar până la sfârșitul anului 2012, cu câteva luni înainte de a pleca în Siria, informa, la 4 aprilie 2016, postul de televiziune flamand VTM, citat de AFP. În vârstă de 24 de ani, Najim Laachraoui, licențiat în electronică, este considerat artizanul atacurilor din Bruxelles, dar și de la Paris, din noiembrie 2015. Potrivit Parchetului federal belgian, în februarie 2013 el a plecat în Siria, unde s-a alăturat organizației Statul Islamic (SI), care a revendicat aceste două atentate.

Responsabil pentru atacul din stația de metrou Maelbeek a fost Khalid El Bakraoui, în vârstă de 27 de ani, de naționalitate belgiană. Fratele acestuia, Ibrahim El Bakraoui, în vârstă de 29 de ani, s-a aruncat în aer pe aeroportul Zaventem din Bruxelles, împreună cu Laachraoui.

Flori şi candele aprinse în memoria victimelor atentatelor de la Bruxelles - 2016, la Ambasada Belgiei, Bucureşti, 24 martie 2016.

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO

La 9 aprilie 2016, Procuratura federală a Belgiei anunța că belgiano-marocanul Mohamed Abrini a recunoscut că este 'omul cu pălărie' de pe aeroportul internațional Zaventem, adică cel de-al treilea membru al comandoului care a comis dublul atentat de la aeroport. Abrini a fost arestat la această dată, la Bruxelles, și inculpat pentru 'asasinate teroriste' și 'participare la activitățile unei grupări teroriste'. El i-a însoțit pe cei doi kamikaze care și-au activat centurile cu explozivi, fiind suspectat, de asemenea, că a asigurat logistica atentatelor de la Paris și de la Saint-Denis, din 13 noiembrie 2015.

Aeroportul internațional din capitala belgiană a fost redeschis la 4 aprilie 2016, la 12 zile după atentate, iar primul dintre cele trei zboruri stabilite pentru această zi a avut ca destinație orașul Faro din Portugalia.

Nivelul de alertă privind amenințarea teroristă a fost redus de la 4 la 3 (pe o scară maximă până la 4), la două zile după atentat, apoi a fost coborât la 2, abia la 22 ianuarie 2018, la un an și zece luni după atacuri.

În semn de solidaritate cu victimele atentatelor de la Bruxelles, data de 24 martie 2016 a fost declarată zi de doliu național în țara noastră. În atentatele din Bruxelles, au fost răniți și patru cetățeni români, între care un minor.

La un an de la atacuri, acestea erau încă neelucidate pe deplin, autoritățile nereușind încă să stabilească identitatea creierului atacurilor și nici locul unde se ascundea cel care a confecționat explozibilii, după cum relata agenția EFE într-un reportaj.

În iunie 2017, poliția belgiană a reținut 12 persoane în legătură cu atentatele, după o serie de percheziții efectuate în 14 locuințe situate în șase districte din zona metropolitană Bruxelles: Schaerbeek, Laeken, Evere, Saint-Gilles, Haren și Bruxelles-Ville. În august 2017, Ahmad Alkhald, un responsabil sirian al grupării jihadiste Statul Islamic (SI), suspectat a fi fost principalul artificier al celulei teroriste al atentatelor din Bruxelles (22 martie 2016) și Paris (13 octombrie 2015) a fost inclus, de Statele Unite ale Americii, pe lista 'teroriștilor internaționali'. De asemenea, pe numele lui Alkhald a fost emis un mandat de arestare francez.

În februarie 2018, serviciile de informații franceze apreciau că belgiano-marocanul Oussama Atar, considerat că ar fi creierul atentatelor teroriste de la Paris și Bruxelles, ar fi decedat în urmă cu câteva săptămâni în zona de conflict siriano-irakiană, după cum relata publicația belgiană Le Soir, citând postul de televiziune francez BFMTV. Oussama Atar, văr al fraților El Bakraoui, era suspectat că a recrutat patru membri ai comandourilor ce au semănat moarte la Paris și i-a consiliat din Siria. De asemenea, era suspectat a fi avut un rol major în organizarea atentatelor de la Bruxelles, inclusiv în confecționarea dispozitivelor explozive care au curmat viața a 32 de persoane. Oussama Atar fusese arestat, în 2005, în Irak și condamnat la zece ani de închisoare pentru lupta dusă împotriva trupelor internaționale de coaliție, și eliberat, în 2010, din motive medicale, în urma unui amplu proces, potrivit Le Soir.

În iunie 2018, tunisianul Sofien Ayari (24 de ani), a fost pus oficial sub acuzare în legătură cu atacurile din Bruxelles pentru 'participare la activitățile unei organizații teroriste'. Acesta era un complice al presupusului terorist Salah Abdeslam. Ambii au fost arestați la Molenbeek, cu patru zile înaintea atentatelor din 22 martie, într-u un raid al poliției la un apartament dintr-o suburbie a Bruxellesului, și au fost condamnați la 20 de ani de închisoare.

Procesul în dosarul atentatelor de la Bruxelles s-a deschis în decembrie 2022 în capitala Belgiei, fiind judecate zece persoane printre care Salah Abdeslam, Mohamed Abrini și Osama Atar (judecat în lipsă pentru că se presupune că a murit în Siria).

Pentru participarea la aceste atentate, la 16 septembrie 2023, Mohamed Abrini, 'omul cu pălărie' a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. În privința lui Salah Abdeslam, considerat unul dintre coautorii atentatelor, instanța a menținut condamnarea pronunțată în 2018 (20 de ani pentru incident armat cu polițiști în martie 2016) și nu a dorit să pronunțe o pedeapsă suplimentară. Au fost condamnați la închisoare pe viață Osama Atar, Osama Krayem și Bilal El Makhukhi, care fuseseră găsiți vinovați, la sfârșitul lunii iulie 2023, de participare sau complicitate la atacuri. De asemenea, Ali El Haddad Asufi, de origine marocană, și Hervé Bayingana Muhirwa, din Rwanda, au fost condamnați la 20 de ani, respectiv, 10 ani de închisoare. Tunisianul Sofien Ayari, deja condamnat la fel ca Abdeslam pentru atacul armat dintr-o suburbie a Bruxellesului, nu a primit pedeapsă suplimentară.

Nu a fost pronunțată nicio retragere a cetățeniei belgiene, așa cum a cerut acuzarea pentru cinci dintre inculpați, inclusiv pentru Abrini. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Flori şi candele aprinse în memoria victimelor atentatelor de la Bruxelles - 2016, la Ambasada Belgiei, Bucureşti, 24 martie 2016.