La 10 ianuarie, în România, este marcată Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii, potrivit Legii nr. 82/2021.

În 2020, Senatul a adoptat tacit, în ședința din 28 decembrie, mai multe proiecte de lege, printre care s-a aflat și cel privind instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii. La 17 martie 2021, Plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 280 de voturi 'pentru', unul 'împotrivă' și patru abțineri, proiectul de lege care instituie, pe 10 ianuarie, Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii. Decretul nr. 300/2021 pentru promulgarea Legii nr. 82/2021 privind instituirea zilei de 10 Ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii a fost semnat de președintele Klaus Iohannis la 15 aprilie 2021, potrivit https://www.presidency.ro/.

Inițiatorul proiectului, Varujan Pambuccian, lider al Grupului parlamentar al minorităților naționale, a arătat, în expunerea de motive, că instituirea Zilei matematicii, informaticii și științelor naturii are, în primul rând, rolul de a atrage atenția populației, dar mai ales a tinerilor, care își pot dezvolta calificări și cariere în acest domeniu. Totodată, amintește faptul că în 1906, la data de 10 ianuarie, se năștea Grigore Constantin Moisil, matematicianul care și-a pus amprenta asupra dezvoltării acestei științe. A fost cel mai important pionier al informaticii în România și unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai informaticii din lume, notează https://www.cdep.ro/.

Conform Legii nr. 82/2021, sărbătorirea acestei zile poate fi organizată de Academia Română, precum și de instituțiile de cercetare, instituțiile de învățământ, autoritățile administrației publice centrale și locale și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, de societatea civilă și persoane fizice și juridice, prin organizarea și/sau participarea la programe și manifestări științifice, culturale, educative, artistice, cu caracter social sau științific, consacrate matematicii, informaticii și științelor naturii. Autoritățile administrației publice centrale și locale și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor, în limita alocațiilor bugetare aprobate. De asemenea, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, vor include în programul zilei emisiuni ori aspecte de la manifestările ocazionate de sărbătorirea Zilei matematicii, informaticii și științelor naturii.

***

Fondator al școlii de algebra logicii și teoria algebrică a mecanismelor automate, matematicianul Grigore C. Moisil (născut la 10 ianuarie 1906, la Tulcea) a lăsat lucrări esențiale în mecanica mediilor continue, analiza matematică, teoria ecuațiilor cu derivate parțiale, fizica matematică, geometria diferențială, teoria probabilităților, algebră, lingvistica matematică ș.a., notează lucrarea 'Membrii Academiei Române / 1866-2003' (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).

Pionier al aplicării analizei funcționale în mecanică și în geometria diferențială, a studiat mecanica mediilor continue, mecanica ondulatorie a câmpurilor de undă, geometria diferențială funcțională. A obținut rezultate interesante în algebrele necomutative, în reprezentarea grupurilor abeliene infinite.

Grigore Moisil, Bucureşti, 18 octombrie 1971.

Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES

În perioada 1936-1946, s-a preocupat de aplicarea metodelor algebrei în logica matematică. Un domeniu deosebit pe care l-a abordat a fost cel al logicii matematice, în care a studiat algebra logicii și structura algebrică a calculului propozițiilor. A construit un model algebric al logicilor lukasiewicziene tri- și tetravalente, numite astăzi 'Algebrele Lukasiewicz - Moisil'.

Profesorul Grigore C. Moisil a avut contribuții remarcabile la dezvoltarea informaticii în România și la formarea primelor generații de informaticieni, dezvoltând, din 1960, o activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice, ocupându-se cu traducerea automată prin calculator, de modele logice ale limbii, de indexarea și publicarea lucrărilor apărute. El a avut o contribuție însemnată la introducerea și folosirea primelor mașini electronice de calcul în țara noastră.

Pentru aceste contribuții, matematicianul Grigore C. Moisil a primit, în 1996, post-mortem (a încetat din viață la 21 mai 1973, la Ottawa, Canada), Computer Pioneer Award al IEEE Computer Society, conform https://www.edusoft.ro/.

Grigore C. Moisil a urmat școala primară la București, iar studiile secundare la Vaslui și București. În 1924 a intrat ca student la Politehnică, secția Construcții, dar s-a îndreptat spre Facultatea de Matematică, unde i-a avut ca profesori pe Dimitrie Pompeiu, mentorul său, Gheorghe Țițeica, Traian Lalescu, Anton Davidoglu. În 1929 a părăsit Politehnica, cu toate examenele din primii trei ani trecute, și și-a susținut teza de doctorat, 'Mecanica analitică a sistemelor continue', în fața unei comisii conduse de Gheorghe Țițeica. A plecat, apoi, la Paris, unde a studiat la Sorbona cu mari matematicieni și a participat intens la viața științifică. În anul 1931 a susținut examenul de docență și a fost numit conferențiar la Facultatea de Matematică din Iași. A plecat la Roma cu o bursă de studii Rockefeller, conform http://150.uaic.ro/.

Întors în țară, a fost profesor la Catedra de Calcul Diferențial și Integral la Universitatea din Iași (din 1939) și a inaugurat primul curs de algebră modernă ținut la o universitate românească. A predat, totodată, și cursuri de logică și teoria demonstrației, topologie etc.

Chemat, în 1942, la Universitatea din București, el a predat, până în 1973, la Facultatea de Științe, apoi la Facultatea de Matematică-Fizică și la Facultatea de Filosofie. A fost profesor de analiză matematică la Institutul de Geologie și Tehnică Minieră din București (1948-1951). În 1962, a organizat Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), având misiunea de pregătire a profesorilor și specialiștilor în utilizarea calculatoarelor, fiind numit director onorific. A fost șef de sector pentru algebră aplicată la Institutul de Matematică al Academiei Române (1949-1973).

A fost numit ambasador al României în Turcia (1946-1949).

Grigore C. Moisil a fost ales membru titular activ al Academiei Române la 2 noiembrie 1948. De asemenea, a fost membru al unor prestigioase foruri științifice străine: Academia de Științe din Bologna, Academia de Științe din Messina, Academia de Științe din Varșovia, Institutul Internațional de Filosofie din Paris, Asociația de Logică Simbolică din Oslo, Societatea Regală de Științe din Liege, Societatea Matematică Franceză. A fost ales vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Istorie și Filosofia Științelor. A făcut parte din colegiile de redacție ale unor publicații de profil: 'International Computing Center Bulletin', 'Automatisme', 'Journal de Mecanique'.

Laureat al Premiului de Stat (1964), a fost distins cu titlul de 'Om de Știință emerit' (1964) și cu Ordinul bulgar 'Sf. Metodiu și Chiril'; Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe din Bratislava.

Este autorul mai multor lucrări de specialitate, între care: 'Fundamentele matematicii' (1949), 'Introducere în algebră. Inele și ideale' (1954), 'Teoria algebrică a mecanismelor automate' (1959; tradusă în limbile cehă, engleză și rusă), 'Funcționarea reală a schemelor cu contacte și relee' (1965), 'Încercări vechi și noi de logică neclasică' (1965), 'Elemente de logică matematică și teoria mulțimilor' (1968), 'Lecții despre logica raționamentului nuanțat' (apărută postum în 1975). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Elevi în cadrul lecţiei de botanică, Şcoala Nr. 171, Bucureşti, 23 februarie 1989.