DOCUMENTAR: Luna Ianuarie
Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian și iulian și a doua lună în calendarul roman cu începutul de an la 1 martie, ce păstrează amintirea lui Ianus, zeul cu două fețe: una orientată spre anul care se încheie și alta, spre anul care vine. Luna are 31 de zile. Ziua are 10 ore, iar noaptea are 14 ore.
Denumirile populare ale lunii Cărindar sau Călindar se referă la practicile rurale de întocmire a calendarelor meteorologice din foi de ceapă sau din coji de nucă în noaptea Anului Nou, iar cea de Gerar - la gerurile năprasnice din mijlocul iernii, notează Ion Ghinoiu în lucrarea 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (București, 1999).
Soarele și Luna
La începutul lunii ianuarie, Soarele răsare la ora 07 h 52 m și apune la ora 16 h 47 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 07 h 35 m și apune la ora 17 h 23 m, potrivit https://www.astro-urseanu.ro/.
Luna reprezintă perioada cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
Fazele Lunii: 3 ianuarie - Lună Plină la 12 h 03 m; 10 ianuarie - Ultimul Pătrar la 17 h 48 m; 18 ianuarie - Lună Nouă la 21 h 52 m; 26 ianuarie - Primul Pătrat la 06 h 47 m.
Fenomene astronomice
În fiecare an se produc câțiva curenți de meteori bogați. Numele lor provine de la constelația în care se află radiantul. Momentele cele mai bune pentru observare, în care se pot observa cei mai mulți meteori, sunt în preajma maximului curentului.
Anul începe cu Quadrantidele, un curent de meteori ce are radiantul în constelația Bootes, lângă Carul Mare. Maximul curentului se produce în ziua de 3 sau 4 ianuarie. Este unul din cei mai puternici curenți de meteori, producând, în timpul maximului, între 100 și 140 de meteori pe oră. Meteorii acestui curent sunt strălucitori și foarte rapizi.
La 28 august 2026 va avea loc o eclipsă parțială de Lună, cu începere de la ora 05:34, ce va dura 2 h și 14 m. Este parțial vizibilă din țara noastră (Luna apune după faza maximă), potrivit https://astro-urseanu.ro/.
Tradiții populare și sărbători religioase
În luna ianuarie se reiau activitățile legate de industria casnică și șezătorile întrerupte în perioada sărbătorilor de Crăciun și se deschidea, în special în mediile pastorale, un important sezon de nunți. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii încercau să obțină prosperitate, sănătate, liniște și pace.
Luna ianuarie, din punct de vedere religios, este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi anului: Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie), continuând apoi cu Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Botezul Domnului sau Boboteaza (6 ianuarie), Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie), Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și loan Gură de Aur (30 ianuarie).
Părintele arhimandrit Dosoftei Scheul binecuvintează credincioşii care participă la slujba prilejuită de sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza), la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 6 ianuarie 2025.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Sărbătorile religioase sunt completate de numeroase tradiții populare, notează https://azm.gov.ro/. Prima zi a anului, care celebrează sărbătoarea Sfântului Vasile, este o zi cu rădăcini creștine, ancorată în marea sărbătoare a Crăciunului, fiind denumită și Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului. În tradiția populară, Sfântul Vasile apare ca unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele. În ziua de Sfântul Vasile se spune că primul musafir care intră în casă e bine să fie un bărbat. Cum a fost musafirul, bogat ori sărac, așa va fi și anul gazdei. Dacă noaptea de Sfântul Vasile este 'lină și senină', este un semn că noul an va fi unul bun.
Boboteaza este precedată de o zi de ajun, Ziua Crucii, perioadă de pregătire pentru intrarea în spațiul și timpul sacru al sărbătorii. La fel ca în seara de Anul Nou, se crede că spre Bobotează se deschid cerurile și cel care îl vede pe Dumnezeu îi poate cere împlinirea dorințelor. Tot în această noapte vitele vorbesc între ele și-și destăinuiesc locul unde se află comori ascunse în pământ. Ajunul sărbătorii Botezului Domnului este punctat de o multitudine de gesturi și ritualuri menite să asigure belșugul gospodăriei, sănătatea oamenilor și norocul în dragoste tinerilor, cărora li se adaugă previziunile referitoare la mersul vremii pentru perioada următoare.
În calendarul popular, Boboteaza este ziua care încheie ciclul celor 12 zile ce au în centru celebrarea Anului Nou. Ziua de Bobotează cumulează multe din elementele specifice sărbătorii Crăciunului: local se colindă, se fac prognoze meteorologice pentru noul an, acte magice sau rituale pentru asigurarea belșugului în noul an și pentru aflarea ursitului, se crede că se deschide cerul și animalele vorbesc. Dacă este crivăț, anul va fi bogat în recolte; ploile vor veni din direcția în care a stropit preotul cu agheasmă prima dată; în credința că vor fi sănătoși tot anul sau că vor scăpa de friguri, unii oameni se aruncă în apele curgătoare sau chiar în copcile făcute în gheață; dacă nu au prunci și îi doresc, femeile iau apă la Bobotează, vin apoi acasă cu ea și fac niște gogoși (pogace) pe care le mănâncă împreună cu soții lor; se mai spune că până la Bobotează căldura este pe văi, iar frigul pe dealuri, iar de la Bobotează frigul se coboară în văi și căldura urcă pe dealuri; de va fi soare în ziua de Bobotează, anul va fi bogat în recolte, dar dacă este negură înseamnă că vor muri mulți oameni, conform https://cimec.ro/.
Calendarul popular are ca figură centrală a zilei de 7 ianuarie pe Sânt-Ion, 'nănașul lui Iisus' și patronul pruncilor, de care acesta are grijă să nu moară nebotezați. Sfântul Ion are și puterea de a controla fenomenele naturii, el 'botează' gerul, astfel că frigul se mai înmoaie, este ocrotitorul roadelor pământului, patron al agricultorilor, dar și al crescătorilor de vite. Sfântul Ioan este considerat a fi întemeietorul posturilor, el fiind cel care a ținut toate posturile de peste an împreună cu o ceată de 318 sfinți părinți.
Cârcovii de Iarnă sunt celebrați în intervalul 16-18 ianuarie, având în centru figura Sfântului Petru de Iarnă, patronul lupilor, marcând mijlocul iernii pastorale. Simetric, Cârcovii de Vară (15-18 iulie) marchează mijlocul verii în calendarul pastoral, ce debuta la Sâmedru (26 octombrie) și se încheia la Sângiorz (23 aprilie). În mentalul popular, Cârcovii sunt reprezentări mitologice care patronează fenomene violente ale naturii - vârtejuri, viscole, tunete și fulgere - și controlează sălbăticiunile, ce pot provoca mari pagube în turmele de vite.
Intervalul zilelor cuprinse între 25 și 31 ianuarie, incluzând regional și primele trei zile din luna februarie, poartă în calendarul popular numele de Filipii de Iarnă. Marchează sfârșitul lungului sezon de împerechere al lupilor, care a început la Filipii de Toamnă (14-21 noiembrie). Zilele Filipilor se respectau cu strictețe, deopotrivă de femei și de bărbați, pentru ca oamenii să fie feriți nu numai de lupi, dar și de arsuri, înec, ologeală și de pagube produse de păsări sau animale sălbatice în general. În aceste zile nu se coase, țese, împletește și nu se dă din nimic din casă, însă se lipește gura sobei ca 'să se lipească gura lupului', amintesc Ion Ghinoiu în lucrarea 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (1999) și https://cimec.ro/.
Sursa foto: Muzeul de Etnografie Anton Badea
La 30 ianuarie, sunt prăznuiți împreună cei trei mari ierarhi, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru contribuția lor esențială la teologia creștină, conform https://cimec.ro/. În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Trisfetitele. Lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelației Orion, numit și Cei trei Crai, Craii de la Răsărit. În această zi, se spune că se schimbă vremea - dacă este cald, va fi o primăvara friguroasă, dacă este ger, va fi vara cald. AGERPRES /(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (5-9 august)
În perioada 5-9 august 2026, Iașul devine din nou capitala filmului românesc prin cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR). Manifestarea, organizată de Asociația ARTIS în parteneriat cu Ateneul Național din Iași, își propune să transforme cinci zile de august într-un spațiu de reflecție, dialog și reconectare prin
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Schimbării la Față a Domnului; Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, episcopul Romei Greco-catolice Sf. m. Eusignie; Sf. papă Fabian Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 august
Este a 217-a zi a anului 2026. Au mai rămas 148 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 23 h 22 m și apune la 13 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții să
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 august
Ortodoxe Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Tatuil Greco-catolice Cei 7 tineri m. din Efes; Cuv. m. Evdochia; Sf. Ioan Maria Vianney Romano-catolice Sf. Ioan Maria Vianney, pr. Biserica Ortodoxă îi sărbătorește în ziua de 4 august, dar
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 august
Este a 216-a zi a anului 2026. Au mai rămas 149 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 37 m. Luna răsare la 22 h 56 m și apune la 12 h 19 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Mărturisitor Iraclie din Basarabia; Sf. Cuv. Isaachie, Dalmat și Faust; Sf. Mironosiță Salomeea; Sf. Cuv. Teodora din Tesalonic Greco-catolice Sf. Isachie; Sf. Dalmat; Sf. Faust. Romano-catolice Sf. Martin, pustnic Sfinții Cuv
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 august
Este a 215-a zi a anului 2026. Au mai rămas 150 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 22 h 35 m și apune la 11 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Marcel Iureș - Limba română este 'ca respirația'
Unul dintre marii actori de teatru și film ai României, consacrat mai ales printr-o serie de roluri din ''Romeo și Julieta'' (1978), ''Cum vă place'' (1979), ''Hamlet'' (1985), ''Dimineață pierdută'' (1986), ''Trei surori'' (1995), ''Caligula'' (1996), ''O noapte fur
2 august - Ziua europeană și națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Parlamentul European a instituit, prin Rezoluția din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 9-a după Russalii. Aducerea moaștelor Sf. m. Arhid. Ștefan la Ierusalim Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 august
Este a 214-a zi a anului 2026. Au mai rămas 151 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 22 h 16 m și apune la 09 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)