Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian și iulian și a doua lună în calendarul roman cu începutul de an la 1 martie, ce păstrează amintirea lui Ianus, zeul cu două fețe: una orientată spre anul care se încheie și alta, spre anul care vine. Luna are 31 de zile. Ziua are 10 ore, iar noaptea are 14 ore.

Denumirile populare ale lunii Cărindar sau Călindar se referă la practicile rurale de întocmire a calendarelor meteorologice din foi de ceapă sau din coji de nucă în noaptea Anului Nou, iar cea de Gerar - la gerurile năprasnice din mijlocul iernii, notează Ion Ghinoiu în lucrarea 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (București, 1999).

Soarele și Luna

La începutul lunii ianuarie, Soarele răsare la ora 07 h 52 m și apune la ora 16 h 47 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 07 h 35 m și apune la ora 17 h 23 m, potrivit https://www.astro-urseanu.ro/.

Luna reprezintă perioada cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii: 3 ianuarie - Lună Plină la 12 h 03 m; 10 ianuarie - Ultimul Pătrar la 17 h 48 m; 18 ianuarie - Lună Nouă la 21 h 52 m; 26 ianuarie - Primul Pătrat la 06 h 47 m.


Fenomene astronomice
În fiecare an se produc câțiva curenți de meteori bogați. Numele lor provine de la constelația în care se află radiantul. Momentele cele mai bune pentru observare, în care se pot observa cei mai mulți meteori, sunt în preajma maximului curentului.

Anul începe cu Quadrantidele, un curent de meteori ce are radiantul în constelația Bootes, lângă Carul Mare. Maximul curentului se produce în ziua de 3 sau 4 ianuarie. Este unul din cei mai puternici curenți de meteori, producând, în timpul maximului, între 100 și 140 de meteori pe oră. Meteorii acestui curent sunt strălucitori și foarte rapizi.

La 28 august 2026 va avea loc o eclipsă parțială de Lună, cu începere de la ora 05:34, ce va dura 2 h și 14 m. Este parțial vizibilă din țara noastră (Luna apune după faza maximă), potrivit https://astro-urseanu.ro/.


Tradiții populare și sărbători religioase

În luna ianuarie se reiau activitățile legate de industria casnică și șezătorile întrerupte în perioada sărbătorilor de Crăciun și se deschidea, în special în mediile pastorale, un important sezon de nunți. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii încercau să obțină prosperitate, sănătate, liniște și pace.

Luna ianuarie, din punct de vedere religios, este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi anului: Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie), continuând apoi cu Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Botezul Domnului sau Boboteaza (6 ianuarie), Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie), Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și loan Gură de Aur (30 ianuarie).

Părintele arhimandrit Dosoftei Scheul binecuvintează credincioşii care participă la slujba prilejuită de sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza), la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 6 ianuarie 2025.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Sărbătorile religioase sunt completate de numeroase tradiții populare, notează https://azm.gov.ro/. Prima zi a anului, care celebrează sărbătoarea Sfântului Vasile, este o zi cu rădăcini creștine, ancorată în marea sărbătoare a Crăciunului, fiind denumită și Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului. În tradiția populară, Sfântul Vasile apare ca unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele. În ziua de Sfântul Vasile se spune că primul musafir care intră în casă e bine să fie un bărbat. Cum a fost musafirul, bogat ori sărac, așa va fi și anul gazdei. Dacă noaptea de Sfântul Vasile este 'lină și senină', este un semn că noul an va fi unul bun.

Boboteaza este precedată de o zi de ajun, Ziua Crucii, perioadă de pregătire pentru intrarea în spațiul și timpul sacru al sărbătorii. La fel ca în seara de Anul Nou, se crede că spre Bobotează se deschid cerurile și cel care îl vede pe Dumnezeu îi poate cere împlinirea dorințelor. Tot în această noapte vitele vorbesc între ele și-și destăinuiesc locul unde se află comori ascunse în pământ. Ajunul sărbătorii Botezului Domnului este punctat de o multitudine de gesturi și ritualuri menite să asigure belșugul gospodăriei, sănătatea oamenilor și norocul în dragoste tinerilor, cărora li se adaugă previziunile referitoare la mersul vremii pentru perioada următoare.

În calendarul popular, Boboteaza este ziua care încheie ciclul celor 12 zile ce au în centru celebrarea Anului Nou. Ziua de Bobotează cumulează multe din elementele specifice sărbătorii Crăciunului: local se colindă, se fac prognoze meteorologice pentru noul an, acte magice sau rituale pentru asigurarea belșugului în noul an și pentru aflarea ursitului, se crede că se deschide cerul și animalele vorbesc. Dacă este crivăț, anul va fi bogat în recolte; ploile vor veni din direcția în care a stropit preotul cu agheasmă prima dată; în credința că vor fi sănătoși tot anul sau că vor scăpa de friguri, unii oameni se aruncă în apele curgătoare sau chiar în copcile făcute în gheață; dacă nu au prunci și îi doresc, femeile iau apă la Bobotează, vin apoi acasă cu ea și fac niște gogoși (pogace) pe care le mănâncă împreună cu soții lor; se mai spune că până la Bobotează căldura este pe văi, iar frigul pe dealuri, iar de la Bobotează frigul se coboară în văi și căldura urcă pe dealuri; de va fi soare în ziua de Bobotează, anul va fi bogat în recolte, dar dacă este negură înseamnă că vor muri mulți oameni, conform https://cimec.ro/.

Calendarul popular are ca figură centrală a zilei de 7 ianuarie pe Sânt-Ion, 'nănașul lui Iisus' și patronul pruncilor, de care acesta are grijă să nu moară nebotezați. Sfântul Ion are și puterea de a controla fenomenele naturii, el 'botează' gerul, astfel că frigul se mai înmoaie, este ocrotitorul roadelor pământului, patron al agricultorilor, dar și al crescătorilor de vite. Sfântul Ioan este considerat a fi întemeietorul posturilor, el fiind cel care a ținut toate posturile de peste an împreună cu o ceată de 318 sfinți părinți.

Cârcovii de Iarnă sunt celebrați în intervalul 16-18 ianuarie, având în centru figura Sfântului Petru de Iarnă, patronul lupilor, marcând mijlocul iernii pastorale. Simetric, Cârcovii de Vară (15-18 iulie) marchează mijlocul verii în calendarul pastoral, ce debuta la Sâmedru (26 octombrie) și se încheia la Sângiorz (23 aprilie). În mentalul popular, Cârcovii sunt reprezentări mitologice care patronează fenomene violente ale naturii - vârtejuri, viscole, tunete și fulgere - și controlează sălbăticiunile, ce pot provoca mari pagube în turmele de vite.

Intervalul zilelor cuprinse între 25 și 31 ianuarie, incluzând regional și primele trei zile din luna februarie, poartă în calendarul popular numele de Filipii de Iarnă. Marchează sfârșitul lungului sezon de împerechere al lupilor, care a început la Filipii de Toamnă (14-21 noiembrie). Zilele Filipilor se respectau cu strictețe, deopotrivă de femei și de bărbați, pentru ca oamenii să fie feriți nu numai de lupi, dar și de arsuri, înec, ologeală și de pagube produse de păsări sau animale sălbatice în general. În aceste zile nu se coase, țese, împletește și nu se dă din nimic din casă, însă se lipește gura sobei ca 'să se lipească gura lupului', amintesc Ion Ghinoiu în lucrarea 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (1999) și https://cimec.ro/.

Sursa foto: Muzeul de Etnografie Anton Badea

La 30 ianuarie, sunt prăznuiți împreună cei trei mari ierarhi, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru contribuția lor esențială la teologia creștină, conform https://cimec.ro/. În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Trisfetitele. Lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelației Orion, numit și Cei trei Crai, Craii de la Răsărit. În această zi, se spune că se schimbă vremea - dacă este cald, va fi o primăvara friguroasă, dacă este ger, va fi vara cald. AGERPRES /(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)