Premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, vor coprezida la 25 noiembrie o reuniune prin teleconferință a Coaliției de voință (țările dispuse să ajute Kievul), pentru a analiza evoluția negocierilor asupra planului de pace pentru Ucraina propus recent de SUA, potrivit EFE. Conform site-ului administrației prezidențiale, https://www.presidency.ro/, la reuniune va participa, prin videoconferință și președintele român, Nicușor Dan.

La această reuniune se așteaptă ca participanții să abordeze recenta propunere americană (19 noiembrie) de a pune capăt conflictului, după negocierile de la Geneva, din 23 noiembrie, între reprezentanții americani și ucraineni.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a confirmat participarea la reuniune, la care se preconizează că vor fi prezenți și cancelarul german, Friedrich Merz, și prim-ministrul canadian, Mark Carney.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a confirmat, la 24 noiembrie, după ce a fost informat de echipa sa de negociatori cu privire la rezultatele discuțiilor de la Geneva, că documentul american - care inițial avea 28 de puncte și includea cererile maximaliste ale Rusiei - a fost redus și că s-a reușit eliminarea unora dintre cerințele cele mai greu de acceptat pentru țara sa. Conform Financial Times, din cele 28 de puncte ar fi rămas 19, fiind eliminat inclusiv punctul ce viza îmbunătățirea relațiilor ruso-americane.

Zelenski, care plănuiește să discute personal cu președintele american, Donald Trump, în perioada următoare, a declarat că va fi 'foarte dificil' să se ajungă la un consens asupra unui document final care să poată fi negociat cu Rusia și a insistat asupra necesității ca Ucraina și aliații săi să conlucreze pentru a realiza aceasta, mai relatează sursa citată.

La rândul său, Macron a avertizat, în 25 noiembrie, într-un interviu acordat postului francez RTL și televiziunii M6, că una dintre 'principalele amenințări' care planează asupra țărilor Uniunii Europene și NATO este 'Rusia', motiv pentru care, a spus el, ar fi o greșeală să ne arătăm 'slabi' în fața 'confruntării strategice' pe care Moscova o poartă cu Europa. În interviu, Emmanuel Macron a subliniat că europenii sunt singurii care ar trebui să decidă ce să facă cu activele rusești înghețate după invadarea Ucrainei, ceea ce pare a fi un răspuns la dorința lui Trump ca o mare parte din acești bani să revină SUA.

Coaliția de voință este formată în prezent din aproximativ 30 de țări, în majoritate europene și aliate ale Kievului, și are ca obiectiv principal oferirea de garanții de securitate Ucrainei, odată ce se va ajunge la un armistițiu.

Cea mai recentă reuniune a Coaliției de voință s-a desfășurat la 24 octombrie 2025 și a permis continuarea progreselor în cadrul coaliției pentru consolidarea și coordonarea sprijinului militar, umanitar și financiar acordat Ucrainei ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. Discuțiile s-au concentrat în special pe situația de la fața locului, eforturile continue privind garanțiile de securitate și combaterea flotei din umbră care alimentează efortul de război al Rusiei, conform https://www.elysee.fr/.

***Alte reuniuni ale 'coaliției de voință'
Alte reuniuni ale 'coaliției de voință' sau 'coaliției voluntarilor' au mai avut loc la 27 martie 2025, 10 aprilie 2025, 10 iulie 2025, 13 august 2025, 17 august 2025, 4 septembrie 2025.

La 27 martie, 'coaliția de voință' a avut loc la Paris, unde au participat circa 30 de țări europene. Francezii și britanicii au propus desfășurarea în Ucraina a unui contingent al țărilor europene, pentru a constitui 'o forță de reasigurare', menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistițiului. Această propunere 'nu se bucură de unanimitate', a spus, la 27 martie, președintele francez, Emmanuel Macron, care a anunțat că o misiune a șefilor de state majore francez și britanic va fi trimisă în Ucraina 'în următoarele zile', pentru a pregăti în special 'ceea ce va fi formatul armatei ucrainene', care rămâne 'principala garanție de securitate' a acestei țări, conform AFP.

Un alt summit al 'coaliției de voință' s-a desfășurat la Bruxelles, în 10 aprilie, sub conducerea Franței și Regatului Unit, într-un format ce i-a reunit pe miniștrii apărării ai țărilor participante, potrivit https://english.mapn.ro/. Secretarul Apărării din Regatul Unit și ministrul francez al Armatei au convocat omologi din 30 de țări și reprezentanți ai Comisiei UE, Consiliului UE și NATO, pentru a reafirma angajamentul de a colabora pentru a impulsiona progresul către o pace justă și durabilă în Ucraina. 'Întâlnirea noastră de astăzi (n.r. 10 aprilie) face parte dintr-un plan militar detaliat, condus de șefii apărării din Regatul Unit și Franța în ultima lună, susținut de sute de planificatori militari din întreaga Europă și din afara ei, și susține în mod direct ambițiile stabilite de prim-ministrul Starmer și de președintele Macron la recentele summituri internaționale', se arată într-un comunicat al guvernului britanic din 11 aprilie 2025, publicat pe site-ul https://www.gov.uk/.

La 10 iulie, liderii statelor membre și ai organizațiilor internaționale ale 'coaliției de voință' s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și 'presiunea suplimentară asupra Rusiei'. Aceștia au salutat participarea trimisului prezidențial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, și a senatorilor Graham și Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanții Statelor Unite au participat la reuniunea 'coaliției de voință, conform https://www.consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România și Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră și a asigura accesul maritim sigur și securizat pentru toate navele care tranzitează către și dinspre porturile Ucrainei, potrivit https://www.gov.uk/.

În 13 august, cancelarul german, Friedrich Merz, premierul francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, au prezidat o reuniune prin videoconferință a 'coaliției de voință', conform https://www.euronews.com/. Videoconferința a avut loc în aceeași zi în care mai mulți lideri europeni au fost primiți de președintele american, Donald Trump, pentru a încerca să îl convingă să apere interesele Ucrainei, în contextul summitului Putin-Trump din Alaska, din 15 august.

O altă reuniune a 'coaliției de voință' a avut loc la 17 august 2025, când premierul francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, au co-prezidat ședința prin videoconferință, la care a participat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii Coaliției au apreciat, în context, angajamentul președintelui Trump de a oferi garanții de securitate Ucrainei, în care 'Coaliția voluntarilor' va juca un rol vital prin intermediul unei forțe multinaționale în Ucraina, conform https://www.gov.uk/ și https://www.elysee.fr/.

La 4 septembrie, la Paris, a avut loc o nouă reuniune a Coaliției de voință, fiind co-prezidată de președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer. A participat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Reuniunea a avut loc loc în contextul discuțiilor despre un acord de pace avansat la Summitul SUA-Rusia din Alaska, din 15 august 2025. Conform https://onu.delegfrance.org/ și https://www.gov.uk/, participanții au discutat despre furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina, o condiție necesară pentru orice pace durabilă.

*** Ideea de 'coaliție de voință' sau 'coaliția voluntarilor' ('coalition of willing')
Coaliția de voință reunește state cu aceleași interese pentru a consolida sprijinul acordat Ucrainei și pentru a face eforturi de încheiere a războiului și revenire la pace.

Ideea unei 'coaliții a voluntarilor' a fost enunțată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susținerii Ucrainei și securității europene. 'Coaliția de voință' încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic și președintele francez dorind să înființeze această coaliție a țărilor ce susțin Ucraina, după ce președintele american, Donald Trump, a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe 'negocierile imediat', cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administrația Trump a mai precizat atunci că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform site-ului https://www.reuters.com/. De atunci, au avut loc mai multe runde de negocieri ruso-americane, potrivit AFP și https://www.euronews.com/.

La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de țări și trei reprezentanți ai UE și NATO, premierul britanic a afirmat că participanții la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei și să crească sancțiunile și restricțiile asupra economiei acesteia - cum ar fi înghețarea activelor financiare - pentru a-l 'slăbi' pe președintele rus, Vladimir Putin, și a-l forța să vină la masa negocierilor, conform EFE.

În 20 martie, Keir Starmer a găzduit discuții cu aproximativ 30 de înalți oficiali militari din națiunile interesate de coaliție, spunând ulterior că 'intenția politică' de garanții de securitate pentru Ucraina devine 'realitate', potrivit dpa și https://www.lemonde.fr/.

La 26 martie, a avut loc, la Paris, un alt summit al liderilor țărilor aliate Ucrainei, care ar putea forma o 'coaliție a voluntarilor'. A participat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În acest context, președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat un ajutor militar suplimentar de 2 miliarde de euro pentru Ucraina, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer și Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia. Coaliția include, pe lângă țările europene, și aliați mai îndepărtați, ca Australia și Canada (https://www.euronews.com/).

Activitatea Coaliției de voință este organizată în jurul a patru direcții: asigurarea unui ajutor militar continuu pentru Ucraina; garantarea suveranității Ucrainei în orice viitor acord de pace; consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei în timp de pace; extinderea și consolidarea Coaliției însăși (sursa: https://onu.delegfrance.org/). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel)