Social-democrații se reunesc, la 7 noiembrie, ora 13:00, la Romexpo, într-un congres extraordinar, pentru a-și alege o nouă conducere și pentru modificarea Statutului formațiunii.

'Mâine începem un nou capitol pentru Partidul Social Democrat și pentru România. Un capitol bazat pe responsabilitate, unitate și soluții pentru români și economia românească. Congresul PSD este despre recunoașterea propriului drum și despre așteptările pe care fiecare membru al PSD le are de la conducerea celei mai mari forțe politice de centru-stânga din România. Și, mai ales, despre ce așteaptă românii de la noi să livrăm în continuare: seriozitate, stabilitate și viziune, în orice context' - a fost mesajul pe care l-a dat președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în 6 noiembrie, cu o zi înainte de congres, pe pagina sa de Facebook.

Congresul pentru alegerea unei noi conduceri are loc în contextul în care, după alegerile prezidențiale din luna mai 2025, Marcel Ciolacu a demisionat de la șefia PSD, iar interimatul a fost preluat de Sorin Grindeanu.

La Congresul extraordinar din 7 noiembrie, Grindeanu este singurul candidat la funcția de președinte al formațiunii, după ce Titus Corlățean a renunțat să se mai înscrie în cursă.

Moțiunea cu care candidează Sorin Grindeanu la Congresul extraordinar se numește 'Uniți pentru români. Puternici, doar împreună'. Echipa lui Sorin Grindeanu va fi alcătuită din cinci prim-vicepreședinți și 20 de vicepreședinți. Moțiunea de candidatură a lui Sorin Grindeanu cuprinde și o propunere de modificare a statutului formațiunii, modificare care 'clarifică identitatea și direcția doctrinară'.

'Este vorba de renunțarea la ideea de partid progresist, deoarece definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi. Prin această modificare, PSD reafirmă că este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român. Noua formulare a statutului reflectă, fără nicio urmă de ambiguitate, ceea ce PSD este și a fost întotdeauna: un partid al României, nu al experimentelor ideologice; un partid al valorilor și al responsabilității sociale, nu al etichetelor progresiste importate; un partid pro-european și angajat ferm în cooperarea euroatlantică, dar cu rădăcini solide în identitatea națională', a afirmat președintele interimar al PSD la 13 octombrie.

***
Cel mai recent Congres al partidului a avut loc la 24 august 2024, în urma căruia Marcel Ciolacu a fost reales președinte al formațiunii. Marcel Ciolacu nu a avut contracandidat și a fost desemnat candidat al partidului la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.

Alături de Marcel Ciolacu, la Congresul din august 2024, au fost aleși de cei 2.253 delegați care au votat 'pentru' la congres, dintr-un total 2.380 de delegați convocați la congres, și ceilalți membri ai noii conduceri a PSD: secretar general, Paul Stănescu, președintele Consiliului Național: Mihai Tudose; prim-vicepreședinți: Sorin Grindeanu, Daniel Băluță; vicepreședinți pe domenii: Florin Jianu - Antreprenoriat, IMM-uri și Mediul de Afaceri; Lia Olguța Vasilescu - Muncă și Protecție Socială; Gheorghe Șoldan - Dezvoltare Regională și Locală; Gabriel Zetea - Administrație și Infrastructură; Vasile Dîncu - Afaceri Europene; Victoria Stoiciu - Relația cu ONG-uri și Dialog Civic; Mihnea Costoiu - Educație și Cercetare; Elisabeta Lipă - Sport.

***
Structurile naționale de conducere ale partidului s-au reunit, din 1990 și până astăzi, sub forma Conferințelor Naționale, a Convențiilor Naționale sau a Congreselor.

Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001, prin fuziunea Partidului Democrației Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR-ului, acesta din urmă fiind, la rândul său, urmașul FDSN. Denumirea de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) a fost adoptată la Conferința din 9-10 iulie 1993. Partidul s-a constituit, în cadrul Convenției Naționale din 28-29 iunie 1992, sub denumirea de Frontul Democrației Sociale din România (FDSN) și a rezultat prin desprinderea de FSN, în martie 1992, a unei aripi majoritare.

La prima Conferință Națională a FSN, din 7-8 aprilie 1990, Ion Iliescu a fost ales președinte al partidului, fiind desemnat în același timp candidat al formațiunii la alegerile prezidențiale din 20 mai 1990. În cadrul aceleiași Conferințe s-a fixat strategia electorală și au fost elaborate documentele programatice ale partidului.

Forul de conducere al FSN s-a reunit, pentru a doua oară sub această denumire, în zilele de 16 și 17 martie 1991, sub forma Convenției. În cadrul Convenției, Petre Roman l-a înlocuit pe Ion Iliescu în fruntea partidului și au fost adoptate Statutul și moțiunea 'Un viitor pentru România', devenit programul partidului.

Convenția din 27-29 martie 1992 a marcat desprinderea din FSN a unei grupări majoritare susținătoare a președintelui Ion Iliescu, care a dat naștere unui nou partid: Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN). Totodată, în urma adoptării moțiunii 'Viitorul-Azi' susținută de Petre Roman, acesta a rămas președintele FSN.

FDSN, partidul desprins din FSN, s-a reunit în Conferința Națională la 27-28 iunie 1992, fiind adoptate statutul și programul noului partid. De asemenea, Ion Iliescu a fost desemnat candidatul FDSN la alegerile prezidențiale din 1992, iar Oliviu Gherman a fost ales președinte al partidului.

Conferința Națională a FDSN din 9-10 iulie 1993 a hotărât schimbarea numelui în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și fuziunea prin absorbție cu Partidul Republican (PR), Partidul Cooperatist (PC) și Partidul Socialist Democratic din România (PSDR). Președinte al partidului a fost reales Oliviu Gherman iar președinte executiv, Adrian Năstase.

Conferința Națională a PDSR din 24-25 noiembrie 1995 l-a reales pe Oliviu Gherman în funcția de președinte și pe Adrian Năstase în cea de președinte executiv. Tot în cadrul Conferinței Naționale din noiembrie 1995 a fost adoptată și platforma-program a PDSR.

Conferința Națională a PDSR din 26-27 iulie 1996 a avut ca scop analiza eșecului partidului la alegerile locale din iunie 1996, pregătirea alegerilor generale, desemnarea candidatului PDSR la funcția de președinte, dar și unele modificări ale statului PDSR.

În cadrul Conferinței Naționale Extraordinare din 17 ianuarie 1997, a fost adoptat un nou program, iar Ion Iliescu a reluat funcția de președinte al partidului, deținută în perioada iunie 1992-ianuarie 1997 de Oliviu Gherman. În funcția de prim-vicepreședinte a fost ales Adrian Năstase. De asemenea, au fost analizate cauzele eșecului la alegerile parlamentare din noiembrie 1996, când PDSR a obținut numai 21,52% din voturile valabil exprimate la Camera Deputaților și 23,08% la Senat (91 deputați și 41 senatori), rezultat care a clasat partidul pe locul al doilea, după CDR.

La Conferința Națională a PDSR, din 20-21 iunie 1997, s-a adoptat un nou program, s-a modificat Statutul și s-a reales conducerea: Ion Iliescu, președinte, Adrian Năstase, prim-vicepreședinte.

Strategia electorală pentru anul 2000 a fost stabilită cu prilejul Conferinței Naționale a PDSR din 9 octombrie 1999, când a fost lansat și documentul 'Raport politic pentru scoaterea României din criză'. În cadrul Conferinței, Ion Iliescu a fost reales în funcția de președinte al partidului, iar Adrian Năstase în funcția de prim-vicepreședinte. De asemenea, a fost adoptat Statutul partidului, care stabilea ca structuri centrale de conducere Conferința Națională, Consiliul Național, Președintele partidului, Comitetul Director, Biroul Executiv Central și Secretariatul.

La 19 ianuarie 2001, la Conferința Națională Extraordinară, Adrian Năstase a devenit președinte al PDSR. În cadrul Conferinței Naționale din 16 iunie 2001, s-a aprobat fuziunea prin absorbție a Partidului Social Democrat Român (PSDR) de către PDSR, sub denumirea de Partidul Social Democrat (PSD), iar Adrian Năstase a devenit președintele acestei formațiuni politice.

Congresul extraordinar al PSD, desfășurat sub deviza 'Idei noi, forțe proaspete!', la 27 august 2004, a oficializat candidatura premierului Adrian Năstase la alegerile prezidențiale din toamna aceluiași an.

În vederea alegerilor generale și prezidențiale, la 9 septembrie 2004, la Sala Palatului din Capitală, s-au desfășurat lucrările Congresului de constituire a alianței electorale PSD+PUR (social-liberal), sub denumirea de Uniunea Națională PSD+PUR.

A urmat Congresul PSD din 21 aprilie 2005, când Mircea Geoană a fost ales președinte al partidului. Contracandidați i-a avut pe Ion Iliescu și pe Șerban Nicolae. În cadrul aceluiași Congres s-a modificat și statutul partidului, hotărându-se înființarea unui Consiliu Național și a unui Comitet Executiv Național.

Următorul Congres al PSD s-a desfășurat la 10 decembrie 2006, Mircea Geoană fiind reales la conducerea partidului.

În data de 11 iulie 2008 a avut loc Consiliul Național comun al PSD și PC (Partidul Conservator), în cadrul căruia a fost validată oferta de guvernare a celor două formațiuni pentru perioada 2008-2012. Consiliul Național comun al celor două partide a avut loc în contextul în care, la 17 aprilie 2008, președinții PSD și PC, Mircea Geoană, respectiv Daniela Popa, au semnat un acord de alianță politică prin care cele două partide își propuneau să susțină un candidat comun pentru funcția de premier.

La 27 septembrie 2008 s-au desfășurat lucrările Congresului extraordinar reunit al Alianței PSD+PC, consacrat lansării candidaților celor două formațiuni politice pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Cu acel prilej a fost desemnat candidatul alianței pentru funcția de prim-ministru (în cazul în care cele două partide vor forma Guvernul după alegerile din 30 noiembrie), s-a aprobat lista de candidați pentru viitoarele alegeri și s-a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2008-2012.

Cu prilejul Congresului extraordinar al PSD+PC din 2 octombrie 2009, Mircea Geoană a fost desemnat candidat al Alianței la alegerile prezidențiale din 22 noiembrie. Liviu Dragnea a fost desemnat în funcția de secretar general al partidului.

În zilele de 20 și 21 februarie 2010 s-au desfășurat lucrările Congresului extraordinar al PSD, în urma căruia Mircea Geoană a fost înlocuit la șefia partidului de Victor Ponta. Tot la 20 februarie 2010, Congresul a votat, în unanimitate, modificarea articolului 56 din Statutul PSD, care vizează modalitatea de alegere a celor 15 vicepreședinți social-democrați individual, de către delegați. Liviu Dragnea a fost reales în funcția de secretar general.

În cadrul Congresului extraordinar al PSD din 16 octombrie 2010, s-a adoptat programul de guvernare al PSD și s-au adus importante modificări la Statutul partidului.

Congresul extraordinar al PSD din 7 aprilie 2012, de la Romexpo, desfășurat în prezența a peste 2.500 de participanți, a avut ca scop adoptarea unor rezoluții privind participarea la alegerile locale și parlamentare din 2012, în cadrul Uniunii Social Liberale (USL). Tot la 7 aprilie 2012 a avut loc, la Romexpo, și primul miting comun al USL, în cadrul căruia cele trei formațiuni ale alianței (PSD, PNL și PC) au stabilit principalele direcții politice, în vederea alegerilor locale și parlamentare din 2012. Mitingul comun al USL a fost precedat de congresele extraordinare ale fiecăruia dintre cele trei partide care formau Uniunea.

La Congresul extraordinar al PSD din 19-20 aprilie 2013, desfășurat la Sala Palatului, sub genericul '120 de ani de social-democrație în România', Victor Ponta a fost reconfirmat în funcția de președinte al partidului, iar Liviu Dragnea a fost ales în funcția nou-înființată, de președinte executiv. Tot în cadrul acestui Congres, Statutul PSD s-a modificat în sensul instituirii funcției de președinte executiv și a creșterii numărului de vicepreședinți, la 21: 8 aleși la nivel național, 8 aleși la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare și 5 aleși din rândul Organizației de femei a PSD.

Social-democrații s-au reunit în Congres extraordinar la 12 septembrie 2014, la Alba Iulia, pentru a valida candidatura președintelui PSD, Victor Ponta, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Congresul s-a desfășurat, în premieră pentru PSD, în sistem de videoconferință, Victor Ponta declarând, la 11 septembrie 2014, că a optat pentru organizarea în sistem online, pentru 'a nu mai pune oamenii pe drumuri', dar și pentru că acum există la îndemână tehnica modernă.

La Congresul PSD de la Sala Palatului din București, din 18 octombrie 2015, social-democrații au validat, cu unanimitate de voturi, alegerea lui Liviu Dragnea în funcția de președinte al partidului și au ales președintele executiv și cei 14 vicepreședinți.

La 10 martie 2018, s-a desfășurat un nou congres al formațiunii, premierul Viorica Dăncilă devenind președinte executiv al PSD (2.880 de voturi). Totodată, în cadrul Congresului, au fost validați vicepreședinții pe regiuni de dezvoltare, iar Marian Neacșu a obținut funcția de secretar general.

La 29 iunie 2019, a avut loc un Congres extraordinar în cadrul căruia premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD (2.828 voturi), Eugen Teodorovici - președinte executiv (2.463 de voturi) și Mihai Fifor - secretar general (2.366 voturi). Alături de Viorica Dăncilă, au mai concurat pentru poziția de lider al partidului: Liviu Pleșoianu, care a obținut 715 voturi, Șerban Nicolae (375 voturi) și Ecaterina Andronescu (50 de voturi).

În ziua de 24 august 2019, social-democrații s-au reunit în cadrul unui Congres extraordinar pentru desemnarea oficială a Vioricăi Dăncilă drept candidatul partidului la alegerile prezidențiale din luna noiembrie a aceluiași an.

La Congresul online din 22 august 2020, Marcel Ciolacu a fost ales președinte, după ce acesta condusese formațiunea interimar din noiembrie 2019, când Viorica Dăncilă a demisionat ca urmare a pierderii alegerilor prezidențiale. La președinția partidului a mai candidat și fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici. Ciolacu a fost votat de 1.310 delegați, iar Teodorovici a obținut 91 de voturi. Tot la 22 august 2020, au fost votate modificări și completări la statutul formațiunii. Una dintre acestea prevede ca noua denumire a Comitetului Executiv Național să fie Consiliul Politic Național. Conform unei alte modificări, președintele Consiliului Național al PSD este ales de congres în componența echipei de conducere propuse în cadrul unei moțiuni.
AGERPRES/ (Documentare - Horia Plugaru, Ionela Gavril; editor: Ruxandra Bratu)