PERSONALITATEA ZILEI: Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu
Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu a rămas în inimile publicului îndeosebi ca inițiator al Cenaclului Flacăra, un adevărat fenomen de masă, cu care a susținut peste 1500 de manifestări culturale.
Adrian Păunescu pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
Adrian Păunescu (dr.) pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
S-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, județul Bălți (Basarabia), petrecându-și cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. După studii liceale la Craiova și București, a urmat Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1963-1968) și a fost bursier, pentru un an, al Universității din Iowa-SUA (1970-1971), potrivit volumului 'Dicționarul scriitorilor români' (Editura Albatros, 2001), www.biografii.famouswhy.ro și www.poeziile.com.
În presa scrisă a lucrat ca redactor la revistele 'Amfiteatru' (1966-1968), 'România literară' (1967-1970; redactor-șef adjunct) și ''Luceafărul' (1970-1972). A fost redactor-șef al revistei 'Flacăra' (1973-1985), perioadă în care a inițiat și condus Cenaclul 'Flacăra' cu care susținut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, peste 1500 de manifestări de muzică, poezie și dialog.
Revista 'Flacăra lui Adrian Păunescu', publicaţie săptămânală de informare, Bucureşti, 20 iulie 2001.
Foto: (c) ROMEO BOANCĂ / Arhiva istorică AGERPRES
La 7 mai 1990, a înființat Cenaclul ''Totuși iubirea'' care a susținut concerte de mare succes, în țară și dincolo de granițe, în special la Chișinău.
De-a lungul anilor, a desfășurat, o intensă activitate ca ziarist, colaborând cu articole și reportaje la: România liberă, Scânteia tineretului, Magazin, Săptămâna, Luceafărul, România literară, până în 1990, și, după liberalizarea presei din decembrie 1989, la Românul, Libertatea, Pro Sport, Gazeta sporturilor, Republica, Timpul, Sport Star, 7 Zile, Jurnalul național, Sportul românesc etc. De asemenea, a fost realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981), al emisiunii radio Cenaclul Flacăra (1980-1985); proprietar, fondator și președinte-director general al Editurii și Fundației ''Adrian Păunescu'' SRL (din 1990) și a condus revista ''Flacăra lui Adrian Păunescu''.
Ca poet, a debutat în revista Luceafărul (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ''Ultrasentimente'' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ''Mieii primi'' (1967), ''Fântâna somnambulă'' (1968), ''Istoria unei secunde'' (1971), ''Repetabila povară'' (1974), ''Pământul deocamdată'' (1977), ''Manifest pentru sănătatea pământului'' (1980), ''Iubiți-vă pe tunuri'' (1981), ''Rezervația de zimbri'' (1982), ''Totuși, iubirea'' (1983), ''Viața mea e un roman'' (1987), ''Sunt un om liber'' (1989), ''Poezii cenzurate'' (1990), ''Româniada'' (1993), ''Front fără învingători'' (1995), ''Infracțiunea de a fi'' (1996), ''Tragedia națională. Sonete și alte poezii noi'' (1997), ''Deromânizarea României'' (1998), ''Cartea cărților de poezie'' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ''Până la capăt'' (2002), ''Liber să sufăr'' (2003), ''Din doi în doi'' (2003), ''Antiprimăvara'' (2005), ''Un om pe niște scări'' (2006), ''De mamă și de foaie verde'' (2006), ''Copaci fără pădure'' (2006), ''Vagabonzi pe plaiul mioritic'' (2007), ''Rugă pentru părinți'' (a IV-a ediție, 2007), ''Încă viu'' (2008), ''Libertatea de unică folosință'' (2009). Totodată a scris și literatură pentru copii, proză fantastică (''Cărțile poștale ale morții'', 1970), reportaj (''De la Bârca la Viena și înapoi'', 1982).
Volumul de poezii ”Din doi în doi”, Bucureşti, 25 februarie 2002.
Foto: (c) ALEX TUDOR / Arhiva istorică AGERPRES
A primit premii și distincții pentru poezie și activitate jurnalistică, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural - clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură și Artă de la Chișinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internațional Ecumenic și al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundației Damian Ureche pentru poezie (1996); Premiul Fundației ''Niște țărani'' - 1999; Diploma și Trofeul Fundației ''România 2000'', Premiul 'Soarele de Aur', în cadrul celei de-a XV-a Gale a Premiilor Revistei 'Ambasador' de la Târgu Mureș (2008); Ordinul Național Steaua României, în grad de Cavaler (2003) potrivit https://www.poeziile.com.
Din 1994, a fost ales, mai mulți ani la rând, președinte al Congresului Spiritualității Românești, desfășurat la Băile Herculane.
În mai 2009 a primit titlul de președinte de onoare al clubului de fotbal Universitatea Craiova.
În august 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, ''pentru contribuția substanțială la procesul de apropiere a celor două maluri ale Prutului, inclusiv prin organizarea spectacolelor 'Flacăra', de asemenea, pentru promovarea consecventă a adevărului științific privind limba și literatura română în Republica Moldova'', potrivit președintelui de la cea vreme a forului științific, Gheorghe Duca.
Cariera politică a început-o încă din timpul regimului comunist, fiind secretar al organizației UTC de la Uniunea Scriitorilor din România (1966-1968), membru al PCR (august 1968). Intelectual de stânga, după 1989 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeț (din aug. 1992), devenind prim-vicepreședinte (ian. 1995-iun. 1998) și președinte executiv (iun.-sept. 1998) al formațiunii. În 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidențiale, pe care le-a pierdut. La 21 septembrie 1998 a demisionat din toate funcțiile deținute în PSM. A fost membru al Partidului Democrației Sociale din România (devenit Partidul Social Democrat).
A fost senator PSM de Dolj (1992-1996) și reprezentant al României la Consiliul Europei (1993-1996). În legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Dolj, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 a obținut un nou mandat de senator, reprezentând de această dată județul Hunedoara. De-a lungul celor trei legislaturi, Adrian Păunescu a fost președintele Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă. Adrian Păunescu a candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, vizând un al doilea mandat de senator de Hunedoara, dar nu a mai intrat în Parlament, potrivit www.cdep.ro.
Adrian Păunescu a fost căsătorit cu poeta Constanța Buzea (1961-1977), cu care a avut doi copii, Ioana și Andrei. În 1990 s-a căsătorit cu Carmen Antal, cu care a avut un copil, Ana Maria.
A murit la 5 noiembrie 2010, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Capitală. În memoria sa, un bust de bronz, a fost dezvelit la 30 noiembrie 2010, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Câteva luni mai târziu, la 10 ianuarie 2011, a fost vernisată expoziția 'Linii', cuprinzând 74 de portrete, purtând semnătura poetului. De asemenea, după 2010, au avut loc sute de evenimente 'Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu', în toată țara și în străinătate, inițiate de fiul poetului, Andrei Păunescu. 'După ce tata s-a dus, în 2010, am simțit că responsabilitatea ne este și îmi devine mult mai mare și că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moștenirea de învățătură, de criterii și de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Și că trebuie să creăm realități importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulțumirea personală, mai mare sau mai mică. Știți cât îmi este de ușor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viața mea trăită și muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine', scria acesta într-o postare, în septembrie 2018, pe pagina sa de facebook - ww.facebook.com/AndreiPaunescuOficial. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: Adoptarea drapelului european de către Consiliul Europei (9 decembrie 1955)
De la înființarea sa, în 1949, Consiliul Europei a simțit nevoia să ofere Europei un simbol cu care locuitorii ei să se poată identifica. Pe 25 octombrie 1955, Adunarea Parlamentară a aprobat în unanimitate emblema cu cercul de stele aurii pe fond albastru, iar pe 9 decembrie 1955, Comitetul de Miniștri al organizației pentru drepturile omului a adoptat ste
Cea de-a 29-a ediție a Festivalului Internațional de Film Studențesc CineMAiubit (9 -13 decembrie)
În perioada 9-13 decembrie 2025, are loc cea de-a 29-a ediție a Festivalului Internațional de Film Studențesc CineMAiubit, la UNATC 'I. L. Caragiale' București, potrivit unatc.ro. Potrivit unui comunicat al UNATC transmis AGERPRES, în cadrul festivalului vor rula filme din Belgia, Germania, Polo
9 decembrie - Ziua internațională împotriva corupției (ONU)
Ziua internațională împotriva corupției a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite (ONU) la 31 octombrie 2003 și este sărbătorită anual la 9 decembrie, conform site-ului https://www.un.org/en/observances/anti-corruption-day. La 31 octombrie 2003, Adunarea Generală
9 decembrie - Ziua internațională pentru comemorarea și demnitatea victimelor crimei de genocid și prevenirea acestei crime (ONU)
La 9 decembrie este marcată, sub auspiciile Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și demnitatea victimelor crimei de genocid și prevenirea acestei crime, potrivit www.un.org. Demersul pentru instituirea acestei zile a avut loc la 11 septembrie 2015, fiind derulat de către Adunarea Generală a
CITATUL ZILEI
'Adevărul este că poeții se folosesc de metru și rimă numai pentru a intensifica efortul pur muzical al versurilor. Singura rimă care are efect muzical este rima muzicală. Până când cuvintele nu vor fi atât de încărcate de emoție, încât să tindă stăruitor spre muzică, așa cum lemnul odată aprins devine flacără, sau până cân
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 decembrie
Ortodoxe Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Prorociță Ana, mama Prorocului Samuel Greco-catolice Conceperea Preasfintei Fecioare Maria de către sf. Ana (Neprihănita Zămislire) Romano-catolice Sf. Juan Diego Cuahtlatoatzin &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 decembrie
Este a 343-a zi a anului 2025. Au mai rămas 22 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 40 m și apune la 16 h 36 m. Luna răsare la 21 h 45 m și apune la 11 h 38 m. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2025)
Un seism cu magnitudinea preliminară 7,6 s-a produs în Japonia, la 8 decembrie 2025, la ora locală 23:15 (14:15 GMT), la o adâncime de 50 de kilometri și la 80 de kilometri în largul coastelor prefecturii Aomori. Cutremurul a avut magnitudinea 6 pe scara seismică niponă cu 7 niveluri în zonele cele mai afectate, cum ar fi prefectura Aomori. Tsunami de
8 decembrie - Ziua Constituției României
Ziua Constituției României este marcată, în fiecare an, în data de 8 decembrie. Constituția din 1991 a fost prima de după Revoluția din decembrie 1989 și a fost adoptată, în forma inițială, în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform site-ului www.cdep.ro. A intr
CITATUL ZILEI
'Inevitabilul nu mă impresionează; dar ne-evitarea evitabilului, neglijarea posibilului, lipsa de eficiență, claritate, precizie și frumos mă înfurie.' - George Bernard Shaw ('Aforisme, paradoxruri, cugetări', Editura Albatros, 1983)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 8 decembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Patapie; Sf. Ap. Cezar, Tihic și Onisifor Greco-catolice Sf. cuv. Patapie Romano-catolice Neprihănita Zămislire; Sf. Narcisa, fc. Sfântul Cuvios Patapie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 8 decembrie. S-a născut în cetatea Teba
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 decembrie
Este a 342-a zi a anului 2025. Au mai rămas 23 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 39 m și apune la 16 h 36 m. Luna răsare la 20 h 28 m și apune la 11 h 08 m. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
7 decembrie - Ziua internațională a aviației civile (ONU)
La 7 decembrie este marcată Ziua internațională a aviației civile pentru a crește gradul de conștientizare publică a importanței aviației civile internaționale în dezvoltarea socială și economică a lumii, cât și pentru evidențierea rolului Organizației Internaționale a Aviației Civile în promovarea siguranței și eficienței curselor aeriene pe mapamond, conf
CITATUL ZILEI
'Acțiunea este adevăratul rod al cunoașterii.' ('Proverbele lumii despre calități și defecte', București, Editura Albatros, 1978)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 decembrie
Ortodoxe Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului Duminica a 27-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 27 dR. Sf. aep. Ambrozie al Milanului Romano-catolice Duminica a 2-a din Advent Ss. Ambroziu, ep. înv.; Maria