PERSONALITATEA ZILEI: Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu
Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu a rămas în inimile publicului îndeosebi ca inițiator al Cenaclului Flacăra, un adevărat fenomen de masă, cu care a susținut peste 1500 de manifestări culturale.
Adrian Păunescu pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
Adrian Păunescu (dr.) pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
S-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, județul Bălți (Basarabia), petrecându-și cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. După studii liceale la Craiova și București, a urmat Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1963-1968) și a fost bursier, pentru un an, al Universității din Iowa-SUA (1970-1971), potrivit volumului 'Dicționarul scriitorilor români' (Editura Albatros, 2001), www.biografii.famouswhy.ro și www.poeziile.com.
În presa scrisă a lucrat ca redactor la revistele 'Amfiteatru' (1966-1968), 'România literară' (1967-1970; redactor-șef adjunct) și ''Luceafărul' (1970-1972). A fost redactor-șef al revistei 'Flacăra' (1973-1985), perioadă în care a inițiat și condus Cenaclul 'Flacăra' cu care susținut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, peste 1500 de manifestări de muzică, poezie și dialog.
Revista 'Flacăra lui Adrian Păunescu', publicaţie săptămânală de informare, Bucureşti, 20 iulie 2001.
Foto: (c) ROMEO BOANCĂ / Arhiva istorică AGERPRES
La 7 mai 1990, a înființat Cenaclul ''Totuși iubirea'' care a susținut concerte de mare succes, în țară și dincolo de granițe, în special la Chișinău.
De-a lungul anilor, a desfășurat, o intensă activitate ca ziarist, colaborând cu articole și reportaje la: România liberă, Scânteia tineretului, Magazin, Săptămâna, Luceafărul, România literară, până în 1990, și, după liberalizarea presei din decembrie 1989, la Românul, Libertatea, Pro Sport, Gazeta sporturilor, Republica, Timpul, Sport Star, 7 Zile, Jurnalul național, Sportul românesc etc. De asemenea, a fost realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981), al emisiunii radio Cenaclul Flacăra (1980-1985); proprietar, fondator și președinte-director general al Editurii și Fundației ''Adrian Păunescu'' SRL (din 1990) și a condus revista ''Flacăra lui Adrian Păunescu''.
Ca poet, a debutat în revista Luceafărul (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ''Ultrasentimente'' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ''Mieii primi'' (1967), ''Fântâna somnambulă'' (1968), ''Istoria unei secunde'' (1971), ''Repetabila povară'' (1974), ''Pământul deocamdată'' (1977), ''Manifest pentru sănătatea pământului'' (1980), ''Iubiți-vă pe tunuri'' (1981), ''Rezervația de zimbri'' (1982), ''Totuși, iubirea'' (1983), ''Viața mea e un roman'' (1987), ''Sunt un om liber'' (1989), ''Poezii cenzurate'' (1990), ''Româniada'' (1993), ''Front fără învingători'' (1995), ''Infracțiunea de a fi'' (1996), ''Tragedia națională. Sonete și alte poezii noi'' (1997), ''Deromânizarea României'' (1998), ''Cartea cărților de poezie'' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ''Până la capăt'' (2002), ''Liber să sufăr'' (2003), ''Din doi în doi'' (2003), ''Antiprimăvara'' (2005), ''Un om pe niște scări'' (2006), ''De mamă și de foaie verde'' (2006), ''Copaci fără pădure'' (2006), ''Vagabonzi pe plaiul mioritic'' (2007), ''Rugă pentru părinți'' (a IV-a ediție, 2007), ''Încă viu'' (2008), ''Libertatea de unică folosință'' (2009). Totodată a scris și literatură pentru copii, proză fantastică (''Cărțile poștale ale morții'', 1970), reportaj (''De la Bârca la Viena și înapoi'', 1982).
Volumul de poezii ”Din doi în doi”, Bucureşti, 25 februarie 2002.
Foto: (c) ALEX TUDOR / Arhiva istorică AGERPRES
A primit premii și distincții pentru poezie și activitate jurnalistică, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural - clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură și Artă de la Chișinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internațional Ecumenic și al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundației Damian Ureche pentru poezie (1996); Premiul Fundației ''Niște țărani'' - 1999; Diploma și Trofeul Fundației ''România 2000'', Premiul 'Soarele de Aur', în cadrul celei de-a XV-a Gale a Premiilor Revistei 'Ambasador' de la Târgu Mureș (2008); Ordinul Național Steaua României, în grad de Cavaler (2003) potrivit https://www.poeziile.com.
Din 1994, a fost ales, mai mulți ani la rând, președinte al Congresului Spiritualității Românești, desfășurat la Băile Herculane.
În mai 2009 a primit titlul de președinte de onoare al clubului de fotbal Universitatea Craiova.
În august 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, ''pentru contribuția substanțială la procesul de apropiere a celor două maluri ale Prutului, inclusiv prin organizarea spectacolelor 'Flacăra', de asemenea, pentru promovarea consecventă a adevărului științific privind limba și literatura română în Republica Moldova'', potrivit președintelui de la cea vreme a forului științific, Gheorghe Duca.
Cariera politică a început-o încă din timpul regimului comunist, fiind secretar al organizației UTC de la Uniunea Scriitorilor din România (1966-1968), membru al PCR (august 1968). Intelectual de stânga, după 1989 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeț (din aug. 1992), devenind prim-vicepreședinte (ian. 1995-iun. 1998) și președinte executiv (iun.-sept. 1998) al formațiunii. În 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidențiale, pe care le-a pierdut. La 21 septembrie 1998 a demisionat din toate funcțiile deținute în PSM. A fost membru al Partidului Democrației Sociale din România (devenit Partidul Social Democrat).
A fost senator PSM de Dolj (1992-1996) și reprezentant al României la Consiliul Europei (1993-1996). În legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Dolj, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 a obținut un nou mandat de senator, reprezentând de această dată județul Hunedoara. De-a lungul celor trei legislaturi, Adrian Păunescu a fost președintele Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă. Adrian Păunescu a candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, vizând un al doilea mandat de senator de Hunedoara, dar nu a mai intrat în Parlament, potrivit www.cdep.ro.
Adrian Păunescu a fost căsătorit cu poeta Constanța Buzea (1961-1977), cu care a avut doi copii, Ioana și Andrei. În 1990 s-a căsătorit cu Carmen Antal, cu care a avut un copil, Ana Maria.
A murit la 5 noiembrie 2010, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Capitală. În memoria sa, un bust de bronz, a fost dezvelit la 30 noiembrie 2010, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Câteva luni mai târziu, la 10 ianuarie 2011, a fost vernisată expoziția 'Linii', cuprinzând 74 de portrete, purtând semnătura poetului. De asemenea, după 2010, au avut loc sute de evenimente 'Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu', în toată țara și în străinătate, inițiate de fiul poetului, Andrei Păunescu. 'După ce tata s-a dus, în 2010, am simțit că responsabilitatea ne este și îmi devine mult mai mare și că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moștenirea de învățătură, de criterii și de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Și că trebuie să creăm realități importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulțumirea personală, mai mare sau mai mică. Știți cât îmi este de ușor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viața mea trăită și muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine', scria acesta într-o postare, în septembrie 2018, pe pagina sa de facebook - ww.facebook.com/AndreiPaunescuOficial. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
Înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cu
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflict
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii de oameni care au murit în bombardamentele atomice din 1945, ce au distrus orașele Hiroshi
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
Între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor
6 august - Ziua internațională a țărilor în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (ONU)
Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (LLDC) sunt dependente de vecinii de tranzit pentru o rută către piețele mondiale. Acest dezavantaj geografic crește costurile de transport, introduce întârzieri evitabile și expune aceste țări la instabilități politice sau economice de-a lungul acestor coridoare. Rezultatele sunt evidente: costurile medii de
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Schimbarea la Față a Domnului (6 august)
Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prăznuită de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 august. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Preobrajenia sau Probojenia, care provine din slavonă și înseamnă 'transformare' sau 'schimbare'. Minunea Schimbării la Față a Domnului s-a săvâr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 august
Ortodoxe Schimbarea la Față a Domnului Greco-catolice Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos Romano-catolice Schimbarea la Față a Domnului Fer. Octavian, ep. Schimbarea la Față a Domnului încheie șirul praznicelor &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 august
Este a 218-a zi a anului 2026. Au mai rămas 147 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 34 m. Luna răsare la 23 h 55 m și apune la 14 h 52 m. Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 21 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (5-9 august)
În perioada 5-9 august 2026, Iașul devine din nou capitala filmului românesc prin cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR). Manifestarea, organizată de Asociația ARTIS în parteneriat cu Ateneul Național din Iași, își propune să transforme cinci zile de august într-un spațiu de reflecție, dialog și reconectare prin
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Schimbării la Față a Domnului; Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, episcopul Romei Greco-catolice Sf. m. Eusignie; Sf. papă Fabian Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 august
Este a 217-a zi a anului 2026. Au mai rămas 148 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 23 h 22 m și apune la 13 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții să
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr