PERSONALITATEA ZILEI: Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu
Poetul, publicistul și politicianul Adrian Păunescu a rămas în inimile publicului îndeosebi ca inițiator al Cenaclului Flacăra, un adevărat fenomen de masă, cu care a susținut peste 1500 de manifestări culturale.
Adrian Păunescu pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
Adrian Păunescu (dr.) pe scena la Cenaclului Flacăra, Craiova, 9 martie 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK / Arhiva istorică AGERPRES
S-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, județul Bălți (Basarabia), petrecându-și cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. După studii liceale la Craiova și București, a urmat Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1963-1968) și a fost bursier, pentru un an, al Universității din Iowa-SUA (1970-1971), potrivit volumului 'Dicționarul scriitorilor români' (Editura Albatros, 2001), www.biografii.famouswhy.ro și www.poeziile.com.
În presa scrisă a lucrat ca redactor la revistele 'Amfiteatru' (1966-1968), 'România literară' (1967-1970; redactor-șef adjunct) și ''Luceafărul' (1970-1972). A fost redactor-șef al revistei 'Flacăra' (1973-1985), perioadă în care a inițiat și condus Cenaclul 'Flacăra' cu care susținut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, peste 1500 de manifestări de muzică, poezie și dialog.
Revista 'Flacăra lui Adrian Păunescu', publicaţie săptămânală de informare, Bucureşti, 20 iulie 2001.
Foto: (c) ROMEO BOANCĂ / Arhiva istorică AGERPRES
La 7 mai 1990, a înființat Cenaclul ''Totuși iubirea'' care a susținut concerte de mare succes, în țară și dincolo de granițe, în special la Chișinău.
De-a lungul anilor, a desfășurat, o intensă activitate ca ziarist, colaborând cu articole și reportaje la: România liberă, Scânteia tineretului, Magazin, Săptămâna, Luceafărul, România literară, până în 1990, și, după liberalizarea presei din decembrie 1989, la Românul, Libertatea, Pro Sport, Gazeta sporturilor, Republica, Timpul, Sport Star, 7 Zile, Jurnalul național, Sportul românesc etc. De asemenea, a fost realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981), al emisiunii radio Cenaclul Flacăra (1980-1985); proprietar, fondator și președinte-director general al Editurii și Fundației ''Adrian Păunescu'' SRL (din 1990) și a condus revista ''Flacăra lui Adrian Păunescu''.
Ca poet, a debutat în revista Luceafărul (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ''Ultrasentimente'' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ''Mieii primi'' (1967), ''Fântâna somnambulă'' (1968), ''Istoria unei secunde'' (1971), ''Repetabila povară'' (1974), ''Pământul deocamdată'' (1977), ''Manifest pentru sănătatea pământului'' (1980), ''Iubiți-vă pe tunuri'' (1981), ''Rezervația de zimbri'' (1982), ''Totuși, iubirea'' (1983), ''Viața mea e un roman'' (1987), ''Sunt un om liber'' (1989), ''Poezii cenzurate'' (1990), ''Româniada'' (1993), ''Front fără învingători'' (1995), ''Infracțiunea de a fi'' (1996), ''Tragedia națională. Sonete și alte poezii noi'' (1997), ''Deromânizarea României'' (1998), ''Cartea cărților de poezie'' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ''Până la capăt'' (2002), ''Liber să sufăr'' (2003), ''Din doi în doi'' (2003), ''Antiprimăvara'' (2005), ''Un om pe niște scări'' (2006), ''De mamă și de foaie verde'' (2006), ''Copaci fără pădure'' (2006), ''Vagabonzi pe plaiul mioritic'' (2007), ''Rugă pentru părinți'' (a IV-a ediție, 2007), ''Încă viu'' (2008), ''Libertatea de unică folosință'' (2009). Totodată a scris și literatură pentru copii, proză fantastică (''Cărțile poștale ale morții'', 1970), reportaj (''De la Bârca la Viena și înapoi'', 1982).
Volumul de poezii ”Din doi în doi”, Bucureşti, 25 februarie 2002.
Foto: (c) ALEX TUDOR / Arhiva istorică AGERPRES
A primit premii și distincții pentru poezie și activitate jurnalistică, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural - clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură și Artă de la Chișinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internațional Ecumenic și al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundației Damian Ureche pentru poezie (1996); Premiul Fundației ''Niște țărani'' - 1999; Diploma și Trofeul Fundației ''România 2000'', Premiul 'Soarele de Aur', în cadrul celei de-a XV-a Gale a Premiilor Revistei 'Ambasador' de la Târgu Mureș (2008); Ordinul Național Steaua României, în grad de Cavaler (2003) potrivit https://www.poeziile.com.
Din 1994, a fost ales, mai mulți ani la rând, președinte al Congresului Spiritualității Românești, desfășurat la Băile Herculane.
În mai 2009 a primit titlul de președinte de onoare al clubului de fotbal Universitatea Craiova.
În august 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, ''pentru contribuția substanțială la procesul de apropiere a celor două maluri ale Prutului, inclusiv prin organizarea spectacolelor 'Flacăra', de asemenea, pentru promovarea consecventă a adevărului științific privind limba și literatura română în Republica Moldova'', potrivit președintelui de la cea vreme a forului științific, Gheorghe Duca.
Cariera politică a început-o încă din timpul regimului comunist, fiind secretar al organizației UTC de la Uniunea Scriitorilor din România (1966-1968), membru al PCR (august 1968). Intelectual de stânga, după 1989 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeț (din aug. 1992), devenind prim-vicepreședinte (ian. 1995-iun. 1998) și președinte executiv (iun.-sept. 1998) al formațiunii. În 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidențiale, pe care le-a pierdut. La 21 septembrie 1998 a demisionat din toate funcțiile deținute în PSM. A fost membru al Partidului Democrației Sociale din România (devenit Partidul Social Democrat).
A fost senator PSM de Dolj (1992-1996) și reprezentant al României la Consiliul Europei (1993-1996). În legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Dolj, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 a obținut un nou mandat de senator, reprezentând de această dată județul Hunedoara. De-a lungul celor trei legislaturi, Adrian Păunescu a fost președintele Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă. Adrian Păunescu a candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, vizând un al doilea mandat de senator de Hunedoara, dar nu a mai intrat în Parlament, potrivit www.cdep.ro.
Adrian Păunescu a fost căsătorit cu poeta Constanța Buzea (1961-1977), cu care a avut doi copii, Ioana și Andrei. În 1990 s-a căsătorit cu Carmen Antal, cu care a avut un copil, Ana Maria.
A murit la 5 noiembrie 2010, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Capitală. În memoria sa, un bust de bronz, a fost dezvelit la 30 noiembrie 2010, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Câteva luni mai târziu, la 10 ianuarie 2011, a fost vernisată expoziția 'Linii', cuprinzând 74 de portrete, purtând semnătura poetului. De asemenea, după 2010, au avut loc sute de evenimente 'Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu', în toată țara și în străinătate, inițiate de fiul poetului, Andrei Păunescu. 'După ce tata s-a dus, în 2010, am simțit că responsabilitatea ne este și îmi devine mult mai mare și că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moștenirea de învățătură, de criterii și de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Și că trebuie să creăm realități importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulțumirea personală, mai mare sau mai mică. Știți cât îmi este de ușor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viața mea trăită și muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine', scria acesta într-o postare, în septembrie 2018, pe pagina sa de facebook - ww.facebook.com/AndreiPaunescuOficial. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 27-30 aprilie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 27-30 aprilie 2026: Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive decise în urma loviturii de stat militare din Myanmar; Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE; Parlamentul European a votat pentru ridicarea
Barometrul statistic al lunii aprilie 2026
Rata de ocupare a populației cu vârstă de muncă (15-64 ani) în 2025, în România, a fost de 63%, în scădere față de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale, potrivit INS. România rămâne fruntașă în UE la numărul de decese în accidente rutiere. În 2025, 24,3% dintre tinerii europeni și 20,7% din România
Retrospectiva evenimentelor interne 27-30 aprilie 2026
Depunerea și prezentarea moțiunii de cenzură a PSD-AUR-PACE la adresa Guvernului Bolojan, participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M) în Croația, declarațiile președintelui și ale premierului privind actuala instabilitate guvernamentală cauzată de demisia miniștrilor PSD de la guvernare, publicarea în Monitorul Ofi
PERSONALITATEA ZILEI: Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei
Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, urmaș al dinastiei Bernadotte, s-a născut la Palatul Haga din Solna, la 30 aprilie 1946, fiind fiul Majestății Sale, Regele Gustaf Adolf și al prințesei Sibylla, potrivit AFP și France24. În aceeași zi, la Consiliul Extraordinar de Stat al Suediei, regele Gustaf al V-lea a anunțat că noul născut este urmașul la t
30 aprilie - Ziua internațională a jazzului (UNESCO)
Conferința Generală a UNESCO a proclamat, în noiembrie 2011, ziua de 30 aprilie Ziua internațională a jazzului. Evenimentul reunește comunități, școli, artiști, istorici, cadre universitare și pasionați de jazz din întreaga lume pentru a celebra și a învăța despre arta jazzului, rădăcinile sale, viitorul și impactul său. (sursa:
30 aprilie - Ziua cooperării civili-militari
Ziua cooperării civili-militari este marcată în fiecare an la 30 aprilie. Aceasta reprezintă data la care, în anul 1997, a fost înființată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură cooperarea civili-militari (CIMIC) din Armata României, în cadrul Direcției Planificare Strategică și Control Armamente. CIMIC este un
30 aprilie - Ziua Infanteriei Române
Ziua Infanteriei Române este marcată la 30 aprilie, dată la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit www.rumaniamilitary.ro. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 aprilie
Este a 120-a zi a anului 2026. Au mai rămas 245 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 19 h 22 m și apune la 05 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la convocarea Tribunalului Militar Internațional pentru Extremul Orient (29 aprilie)
Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient (IMTFE) a reprezentat un eveniment de referință în dezvoltarea dreptului penal internațional modern. Procesul de la Tokyo a fost o întreprindere complexă și un efort internațional de a trage la răspundere persoanele pentru cele mai grave crime internaționale și de a înfăptui justiție, po
PERSONALITATEA ZILEI: Dirijorul de muzică clasică Zubin Mehta
Zubin Mehta este unul dintre cei mai renumiți dirijori de muzică clasică din lume, apreciat pentru cariera sa internațională și pentru contribuția adusă la dezvoltarea muzicii simfonice. La 29 aprilie 2026, Zubin Mehta împlinește 90 de ani. S-a născut la Mumbai, India, într-o familie din comunitatea parsi, potrivit zubinmehta.net. Tatăl său, Mehli
AnulBrâncuși/ Arta lui Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai importanți sculptori ai lumii și un pionier al artei moderne. Prin stilul său inovator, a schimbat modul în care oamenii privesc sculptura, trecând de la reprezentarea realistă a formelor la esențializarea și simplificarea lor. Simplificarea formelor este nucleul filosofiei artistice a lui Constant
DOCUMENTAR: 15 ani de la căsătoria prințului William cu Kate Middleton (29 aprilie)
La 29 aprilie 2011 avea loc, la Catedrala Westminster din Londra, nunta regală a prințului William cu Catherine 'Kate' Middleton, fiind cel mai așteptat eveniment monden al anului. Arhiepiscopul de Canterburry, șeful bisericii anglicane, Rowan Williams, a oficiat ceremonia, William și Kate jurându-și credință în fața celor aproape 2.000 de invitați prezen
29 aprilie - Ziua internațională în memoria victimelor cutremurelor (ONU)
Cutremurele se numără printre cele mai grave pericole naturale, de multe ori luând prin surprindere comunitățile și provocând pierderi devastatoare de vieți omenești și daune sociale, economice și psihologice de lungă durată. Cutremurele recente din țări precum Myanmar și Afganistan au arătat încă o dată că aceste evenimente pot distruge infrastructura, pot
29 aprilie - Ziua internațională a dansului (UNESCO)
Ziua internațională a dansului este sărbătorită în fiecare an la data de 29 aprilie, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în f