La 17 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Adunarea Generală a UNESCO a adoptat, la Paris, la 17 octombrie 2003, Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial care are ca obiective: salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităților, grupurilor și indivizilor care aparțin acestora; sensibilizarea, la nivel local, național și internațional, asupra importanței patrimoniului cultural imaterial și recunoașterii sale reciproce; cooperarea și asistența internațională, potrivit https://cimec.ro/.

Patrimoniul Cultural Imaterial este un concept creat și promovat de UNESCO ca urmare a interesului pentru protejarea culturii tradiționale manifestat de diverse state-membre ale acestei organizații internaționale. Atenția acordată acestui tip de patrimoniu a început să se materializeze încă din anul 1989, atunci când UNESCO a enunțat Recomandările pentru Salvgardarea Culturii Tradiționale și a Folclorului, încurajând statele membre să-și protejeze literatura orală, meșteșugurile, ritualurile etc. Pentru a asigura acestei categorii de patrimoniu același statut cu cel de care se bucura, la nivel global, Patrimoniul Mondial UNESCO, 'cultura tradițională și folclorul' au fost denumite, în Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO din 2003, 'patrimoniu cultural imaterial'.

Transhumanța

Foto: (c)  TRAIAN NEGULESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Potrivit Convenției UNESCO, Patrimoniul Cultural Imaterial se manifestă în următoarele domenii: a) tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial; b) artele spectacolului; c) practici sociale, ritualuri și evenimente festive; d) cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers; e) tehnici legate de meșteșuguri tradiționale, indică site-ul https://www.cnr-unesco.ro/.

Colindatori cu Pluguşorul la periferia Bucureştiului, 1940.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Convenția UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a intrat în vigoare la 20 aprilie 2006 pentru cele treizeci de state care au ratificat-o la 20 ianuarie 2006 sau înainte de această dată. În ceea ce privește orice alt stat, convenția intră în vigoare la trei luni după depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, arată https://ich.unesco.org/.

România a acceptat această Convenție prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005 și a depus instrumentele de ratificare la 20 ianuarie 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, instrument principal de aplicare a respectivei convenții. România a construit, totodată, un sistem întreg de protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituții și organisme specializate, susținute de autorități administrative și academice, conform http://legislatie.just.ro/.

FotoŞ (c)  ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Activitatea de cercetare, conservare și promovare a Patrimoniului Imaterial sau Intangibil este coordonată, în România, de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism științific de specialitate aflat în subordinea Ministerului Culturii. Tot această Comisie se ocupă și de alcătuirea dosarelor pentru includerea în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

România are zece elemente ale Patrimoniului Cultural Național înscrise până în prezent în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității și anume: 'Ritualul Călușului' (2008), 'Doina' (2009), 'Artizanatul ceramicii de Horezu' (2012), 'Colindatul de ceată bărbătească' (2013, înscriere multinațională cu Republica Moldova), 'Jocul fecioresc' (2015), 'Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței' (2016, împreună cu Republica Moldova), 'Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie - Mărțișorul' (2017, împreună cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedoniei de Nord), 'Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova' (2022), 'Tradiția de creștere a cailor de rasă lipițană' (2022, dosar comun depus de 7 țări - Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria) și 'Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor' (2023, dosar comun depus de 10 țări - Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, România și Spania), se arată pe https://patrimoniu.ro/ și https://www.cnr-unesco.ro/.

FotoŞ (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Începând din 2010, în contextul inițiativei UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, Ministerul Culturii acordă titlul de 'Tezaur Uman Viu', care poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. În 2025, 131 de români dețin titlul de 'Tezaur Uman Viu', se arată pe https://www.cultura.ro/.

***

La 17 octombrie 2025, cu ocazia Zilei Patrimoniului Cultural Imaterial, este lansat la Muzeul Satului 'Dimitrie Gusti' din București, la ora 11.00, proiectul cultural-educațional 'Harta României țesută din tradiții', dar și volumul ilustrat cu același titlu, în care sunt prezentate cele zece elemente ale României înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: Ritualul Călușului, Doina, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc, Scoarța, Mărțișorul, Cămașa cu altiță, Caii Lipițani și Transhumanța. Proiectul este dezvoltat de Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture (https://afostodata.ro/) în parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Satului 'Dimitrie Gusti' din București și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), indică site-urile https://afostodata.ro/ și https://www.radioromania.ro/.

Sursa foto: Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"/Facebook

Evenimentul este însoțit de Festivalul de tradiții, în cadrul căruia sunt organizate mai multe ateliere cu meșteri populari dedicate vizitatorilor. Atelierul de olărit este susținut de meșterii Sorin și Marieta Giubega din Horezu, cel de țesut de meșterul popular Flory Buia, cel de dans popular - Dansul Călușarilor - de coregrafa Simona Leasă, cel de doinit de folclorista Cornelia Tihon și cel de mărțișoare de artista Brândușa Trifan.

Colecția audio 'Patrimoniu', ce reunește mini documentare audio dedicate tradițiilor înregistrate pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității este disponibilă pe platforma afostodata.ro. Fiecare episod oferă o experiență sonoră autentică, menită să aducă ascultătorilor povești vii despre elemente esențiale ale culturii românești, precum 'Călușul', 'Doina', 'Colindele' și 'Meșteșugurile tradiționale'.

Tot la 17 octombrie 2025, are loc la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, în Aula Magna 'Petre Sebeșanu Aurelian', dezbaterea Forumul tineretului - Vocile Patrimoniului Imaterial 'Patrimoniul Cultural Imaterial - Un lucru de bătrâni?', care îi invită pe tineri și diplomați să-și confrunte perspectivele asupra valorii patrimoniului cultural imaterial, să împărtășească tradiții din culturile proprii, să reflecteze împreună asupra modalităților de a păstra aceste cunoștințe vii și să evoce experiențe culturale marcante trăite la nivel internațional, potrivit https://usamv.ro/.

Sursa foto: Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti/Facebook

Evenimentul propune o celebrare interculturală de o zi, reunind studenți internaționali, ambasade membre GADIF și parteneri instituționali și universitari din București. Acesta se înscrie, de asemenea, în cadrul Zilelor Erasmus (#ErasmusDays2025) și constituie etapa finală a unei săptămâni dedicate programului Erasmus și diversității culturale, afirmând că mobilitatea nu se rezumă doar la călătorie - ea întruchipează întâlnirea culturilor și reinventarea lor colectivă.

Cuvântul de deschidere va fi susținut de Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, care va fi urmat de alocuțiuni ale invitaților: Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Hassan Abouyoub, ambasador al Regatului Marocului și președinte GADIF, Amira Mihăilescu, corespondent național al Organizației Internaționale a Francofoniei, Laure Castin, director regional AUF-ECO, dr. Paul-Alexandru Popescu, coordonator instituțional Erasmus și USAMV București.

Invitații de onoare ai evenimentului sunt: Do Duc Thanh, ambasador al Republicii Socialiste Vietnam, Tigran Galstyan, ambasador al Republicii Armenia, Sami Nagga, ambasador al Republicii Tunisiene, dr. Mohamed Moustafa Kamal Mohamed Orfy, ambasador al Republicii Arabe Egipt, dr. Mihai Ferariu, consul onorific al Ducatului de Luxemburg. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Artizanatul ceramicii de Horezu