PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Transhumanţa de-a lungul traseelor migratoare în zona mediteraneană şi în Alpi
Tradiţia sau practica transhumanţei de-a lungul traseelor migratoare în zona mediteraneană şi în Alpi a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în 2019. La 30 martie 2022, Ministerul Culturii anunţa că şi România, alături de alte nouă ţări, a depus la UNESCO dosarul multinaţional ''Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor'', pentru a fi înscris în Lista Reprezentativă a UNESCO, această nominalizare reprezentând extensia elementului ''Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor de-a lungul traseelor migratoare în zona mediteraneană şi în Alpi'', înscris de către Austria, Grecia şi Italia, potrivit www.cultura.ro.

Italia, Austria şi Grecia au depus dosarul de nominalizare în lista UNESCO în 2017, Asociaţia Europeană a Zonelor Montane - Euromontana sprijinind, prin intermediul organizaţiilor membre, iniţiativa care avea ca scop salvgardarea specificităţii munţilor. În timpul reuniunii UNESCO de la Bogota, Columbia, din decembrie 2019, tradiţia veche de milenii a transhumanţei a fost acceptată în lista patrimoniului imaterial, decizia fiind adoptată la 11 decembrie, când se aniversează Ziua Internaţională a Muntelui, transhumanţa având loc adesea în zonele muntoase, aminteşte site-ul asociaţiei Euromontana - www.euromontana.org/.
În fiecare an, primăvara şi toamna, mii de animale sunt conduse de grupuri de păstori, împreună cu câinii şi caii lor, de-a lungul traseelor clare între două regiuni geografice şi climatice, de la răsărit până la apus. În multe cazuri, şi familiile păstorilor călătoresc alături de animale.

Se pot distinge două mari tipuri de transhumanţă: transhumanţa orizontală, în regiunile de câmpie sau de podiş, şi transhumanţa verticală, de obicei în regiunile montane.
Potrivit https://ich.unesco.org/, transhumanţa modelează relaţiile dintre oameni, animale şi ecosisteme. Aceasta implică ritualuri şi practici sociale comune, îngrijirea şi creşterea animalelor, gestionarea terenurilor, pădurilor şi resurselor de apă şi gestionarea pericolelor naturale.

Păstorii transhumanţi au cunoştinţe aprofundate despre mediu, echilibrul ecologic şi schimbările climatice, deoarece aceasta este una dintre cele mai durabile şi eficiente metode de creştere a animalelor. De asemenea, aceştia au abilităţi speciale legate de toate tipurile de artizanat şi producţie alimentară implicate în proces.
Festivităţile din timpul primăverii şi toamnei marchează începutul şi sfârşitul transhumanţei, când purtătorii împărtăşesc mâncare, ritualuri şi poveşti şi introduc în practică generaţiile mai tinere.
Recunoaşterea transhumanţei în patrimoniul UNESCO reprezintă o victorie pentru Italia, Austria şi Grecia, pentru că recunoaşte oficial unicitatea tradiţiei, precum şi importanţa culturală şi pentru mediu. De asemenea, poate încuraja acţiunile de protejare a transhumanţei, întrucât în zilele noastre din ce în ce mai puţini oameni aleg acest mod de viaţă. Astfel, nu numai că dispare o activitate economică durabilă, dar şi ritualurile sociale, produsele alimentare, produsele artizanale, printre altele.

Ministrul italian pentru patrimoniu, activităţi şi turism cultural, Dario Franceschini, a declarat că este ''mândru de înscrierea transhumanţei pe lista UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. O cultură ale cărei origini sunt pierdute în timp, de la care provine un mesaj de integrare, nu numai între peisaje ci şi între civilizaţii'', conform www.euromontana.org/.
Asociaţia Euromontana aminteşte, în articolul dedicat includerii transhumanţei pe lista UNESCO, publicat la 7 ianuarie 2020, că şi alte ţări europene au tradiţii similare, adesea în zonele montane. Spre exemplu, în România există ''După coada oilor'', iar în Norvegia, ''Seterkultur''. Deşi nu toate ţările s-au alăturat nominalizării iniţiale, eforturile au continuat pentru recunoaşterea transhumanţei în munţii Europei, în această categorie fiind incluse Cartea albă despre transhumanţă în Spania sau traseul cultural valah în Polonia şi Slovenia, mai detalia, la acea dată, Asociaţia Europeană a Zonelor Montane. Alte ţări au întârziat cu includerea în lista de protecţie UNESCO, întrucât mai întâi au avut de finalizat recunoaşterea transhumanţei ca patrimoniu cultural la nivel naţional.

Între timp paşii au fost parcurşi de încă zece ţări europene, procesul de elaborare a dosarului multinaţional de nominalizare ''Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor'', înaintat către UNESCO în martie 2022, fiind coordonat de Ministerul Culturii şi Sportului din Spania, în colaborare cu instituţiile omoloage din Albania, Andorra, Austria, Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg şi România. Acestui proces ar putea să i se alăture mai târziu şi regiuni scandinave, potrivit www.euromontana.org/.
Depunerea dosarului de către România este rezultatul unei strânse colaborări, începute în anul 2020, între experţi în patrimoniu, profesionişti în domeniul zootehnic, comunităţile purtătoare ale elementului şi asociaţii de păstori transhumanţi din cele zece ţări, demonstrând, încă o dată, că patrimoniul imaterial aduce împreună, de la nivel local până la nivel internaţional, ţări şi comunităţi, inspiraţi de dorinţa comună de a promova şi salvgarda transhumanţa. Elaborarea dosarului la nivel naţional s-a bazat pe activitatea susţinută de cercetare, documentare şi inventariere a elementului, coordonată de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organismul ştiinţific de specialitate din subordinea Ministerului Culturii. Grupul de lucru a fost format din membri ai Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, cercetători ai Institutului de Etnografie şi Folclor ''Constantin Brăiloiu'' şi profesori ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Dosarul va fi evaluat de către Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial la cea de-a 18-a sesiune a sa din noiembrie/decembrie 2023, www.cultura.ro. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Foto: (c) TRAIAN NEGULESCU/Arhivă istorică AGERPRES
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026
Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra
Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor
AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)
Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r
20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)
În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu
Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 noiembrie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului; Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Dasie; Sf. Ier. Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului Greco-catolice Sf. cuv. Grigore Decapolitul; Sf. aep. Proclu al Constantinopolului; Sf. m. Dasius din Durostorum
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 noiembrie
Este a 324-a zi a anului 2026. Au mai rămas 41 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 18 m și apune la 16 h 44 m. Luna răsare la 14 h 09 m și apune la 02 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Bursa Mătăsii din Valencia, Spania
'La Lonja de la Seda' sau Bursa Mătăsii din Valencia este, fără îndoială, cel mai emblematic ansamblu de clădiri al orașului situat pe coasta mediteraneană a Peninsulei Iberice. A fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, în 1996. Bursa Mătăsii constituie un exemplu de clădire laică în stil gotic târziu, excepțional de bine conse
FRAGMENT DE ISTORIE: Primele alegeri parlamentare postbelice din România (19 noiembrie 1946)
În cadrul Conferinței miniștrilor de externe ai URSS, SUA și Marii Britanii de la Moscova, din 16-25 decembrie 1945, care a dezbătut aspecte privind organizarea lumii postbelice, s-a hotărât includerea în guvernul Groza, ca o condiție a recunoașterii acestuia de către cele două state, a câte unui reprezentant al Partidului Național-Țărănesc și al Part
Președintele Nicușor Dan, la o nouă reuniune a Coaliției de voință (19 noiembrie 2026)
Președintele României, Nicușor Dan, participă, la 19 noiembrie 2026, la Berlin, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina, ca urmare a invitației primite din partea cancelarului german, Friedrich Merz, informează site-ul administrației prezidențiale, https://www.presidency.ro/. Președintele Nicușor Dan va susține faptul că
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Meg Ryan
Actrița Meg Ryan s-a născut la 19 noiembrie 1961, în Fairfield, statul Connecticut. A absolvit Liceul Bethel, în anul 1979, apoi s-a mutat la New York, pentru a urma Facultatea de Jurnalism a Universității New York. Aici s-a întreținut cu banii câștigați pe diferite reclame. A debutat în anul 1981, cu o scurtă apariție în ul
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost înființată Universitatea din Varșovia (19 noiembrie 1816)
Încă de la început, istoria Universității din Varșovia a fost strâns legată de istoria orașului și, într-o anumită măsură, de istoria întregii Republici Polone - stat care a fost împărțit de țările vecine (Prusia, Austro-Ungaria și Rusia) spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, formulă care a durat mai bine de o sută de ani. Speranțel
19 noiembrie - Ziua cercetătorului și proiectantului din România
La 19 noiembrie este celebrată Ziua cercetătorului și proiectantului din România. Alegerea acestei date face trimitere la ziua în care s-a născut, în 1912, reputatul savant internațional George Emil Palade, unul dintre creatorii biologiei celulare moderne. Ziua este marcată din 1994, fiind instituită prin Hotărârea de Guv
19 noiembrie - Ziua națională fără tutun
La 19 noiembrie este marcată, în România, Ziua națională fără tutun, fiind celebrată anual în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1270/2002. Demersul are rolul de a sensibiliza populația în ceea ce privește beneficiul renunțării la consumul de tutun. Potrivit HG nr. 1270/2002, campaniile de











