La 4 iulie 1950 a avut loc prima transmisiune pe unde scurte a postului Radio Europa Liberă (Radio Free Europe, Radio Liberty - RFE/RL), către Cehoslovacia.

Înființarea Comitetului Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe) de guvernul Statelor Unite ale Americii la 15 martie 1949, la New York, a făcut posibilă și realizarea unui post Radio Europa Liberă, finanțat de Congresul Statelor Unite. Sediul principal al Radio Europa Liberă a fost stabilit atunci la München.

Radio Europa Liberă (Radio Free Europe/RFE) a fost fondat în 1950 și a început să emită inițial în Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România și Ungaria. Trei ani mai târziu, Radio Liberty (RL) și-a început emisiile către Uniunea Sovietică, în limba rusă și în alte 15 limbi naționale. Din 1975, RFE/RL a putut fi recepționată și în Estonia, Letonia și Lituania, se arată pe site-ul https://fnt.ro/2019/aici-e-radio-europa-libera-ne-am-intors/.

Postul Radio Europa Liberă a început transmisiunile în limba română în 1950, devenind în scurt timp o voce critică la adresa regimului comunist din România.

'Postul de radio Europa Liberă a jucat un rol aparte în România. Spre deosebire de alte țări comuniste în care în anii '80 sursele de informații se diversificaseră, iar contestațiile și nemulțumirile se puteau exprima și pe alte căi, în România Radio Europa Liberă a constituit principalul și pentru mulți unicul canal de comunicare cu lumea liberă (...) prin intermediul Europei Libere românii se adresau în ultimă instanță românilor', declara Mihnea Berindei, membru al Consiliului științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în cadrul unei dezbateri despre rolul Radio Europa Liberă în timpul Războiului Rece, dezbatere organizată la 27 aprilie 2011, la sediul IICCMER. Cu prilejul aceleiași mese rotunde a avut loc o dublă lansare de carte: 'Cold War Broadcasting: Impact on the Soviet Union and Eastern Europe: A Collection of Studies and Documents' (CEU Press, 2010) și 'Radio Free Europe and Radio Liberty: The CIA Years and Beyond' (Stanford University Press, 2010), cu participarea autorului, A. Ross Johnson.

''Pentru mulți români, emisiunile de la Europa Liberă au fost oxigenul care le-a permis să respire și să reziste sub comunism. Europa Liberă a salvat vieți și a influențat destine, fiind marea obsesie a lui Nicolae Ceaușescu și a Securității. Împotriva Europei Libere autoritățile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului, la interceptarea corespondenței și atentate împotriva angajaților acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internațional Carlos Șacalul și banda sa au comis, așa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul și cu complicitatea Securității, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio', se arăta într-un comunicat de presă al IICCMER din 16 mai 2013.

Între 1950 și 1989, secția română a Radio Europa Liberă a fost condusă de următorii directori: Mihail Fărcășanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiță Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînișoară, Nestor Ratesh. Dintre vocile postului de radio Europa Liberă de-a lungul existenței îi amintim pe Ghiță Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Șerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, Liviu Tofan ș.a. Se remarcă în mod special Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, critici literari, jurnaliști de radio și intelectuali de marcă, care au fost implicați activ în dizidența anticomunistă din afara țării și au denunțat regimul comunist din România atât în scrierile lor, cât și în emisiunile de la Radio Europa Liberă și Radiodifuziunea Franceză, unde au lucrat zeci de ani. De asemenea, cunoscuta disidentă anticomunistă Doina Cornea a trimis scrisori deschise la Radio Europa Liberă, condamnând abuzurile regimului comunist.

În 1995 sediul Radio Europa Liberă s-a mutat de la München la Praga, în Cehia.

''Pe măsură ce statele din fostul lagăr socialist și-au consolidat sistemul democratic și multe dintre acestea au intrat în NATO, RFE/RL a considerat că și-a atins misiunea, iar emisia studiourilor a fost închisă pe rând în mai multe țări. În România, Radio Europa Liberă și-a încheiat activitatea în 2008'', arată site-ul https://fnt.ro/2019/aici-e-radio-europa-libera-ne-am-intors/.

La 30 iulie 2008 președintele Traian Băsescu a conferit Ordinul 'Meritul Cultural' în grad de Mare Ofițer posturilor de radio BBC România și Europa Liberă România, în semn de apreciere a profesionalismului lor, pentru apărarea libertății de exprimare în lume și pentru imparțialitate.

În mai 2013, o primă parte a emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă, în perioada 1956-1991, au fost transmise, în format digital, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, urmând ca aici să fie disponibile pentru cercetători și publicul interesat. Potrivit unui comunicat al IICCMER din 16 mai 2013, cele 415 înregistrări audio au ajuns la Institut în urma unui acord de parteneriat încheiat cu Hoover Institution Archives, Stanford University, în cadrul căruia urmează a fi digitizate 3.350 de materiale.

Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) și-a anunțat intenția de a relua serviciile de știri în România și Bulgaria în 2018, în încercarea de a consolida peisajul mediatic în aceste două țări, potrivit unui comunicat difuzat online la 18 iulie 2018. 'Sperăm în special că acoperirea noastră, realizată de jurnaliști locali, va contribui la creșterea presei libere, va promova valorile și instituțiile democratice și va oferi informații pentru discuții în ambele țări cu privire la locul lor în NATO, UE și alte organizații occidentale. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu mass-media independente locale și cu societatea civilă', a declarat președintele RFE/RL Thomas Kent, citat în comunicatul amintit.

Astfel, după un deceniu, Radio Europa Liberă și-a redeschis redacția de la București, reluându-și emisia în ianuarie 2019. Redacția în limba română a postului Radio Europa Liberă face parte din Radio Free Europe/Radio Liberty, RFE/RL, companie media independentă finanțată de Congresul Statelor Unite, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Media Globală (United States Agency for Global Media (USAGM).

În 2023 a apărut la Editura Humanitas ''Aici e Radio Europa Liberă cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca'', carte și CD cu o selecție din emisiunile radio.

În prezent postul RFE/RL emite de la sediul său din Praga în 28 de limbi, pentru publicul din estul Europei, din Rusia și celelalte țări ale fostei URSS.

În martie 2025, președintele american Donald Trump a suspendat finanțarea pentru Radio Europa Liberă /Radio Liberty, în același timp cu finanțarea pentru alți radiodifuzori americani, inclusiv Vocea Americii, în cadrul campaniei sale de reducere a cheltuielilor guvernamentale. Astfel, un ordin executiv semnat de președintele Trump în martie 2025 prevede reducerea la minim a activității mai multor agenții pe care președintele american le-a inclus în cheltuielile inutile ale administrației federale, printre acestea numărându-se și Agenția SUA pentru Media Globale (USAGM). Decizia echivalează practic cu desființarea acestei agenții prin intermediul căreia sunt finanțate cu circa 270 de milioane de dolari anual o serie de posturi precum Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), Radio Asia Liberă și Vocea Americii.

Uniunea Europeană va debloca 5,5 milioane de euro pentru a ajuta Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL) să-și continue activitățile după ce Statele Unite au înghețat finanțarea radiodifuzorului, a declarat la 20 mai 2025 șefa diplomației UE, Kaja Kallas. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Material realizat pe baza știrilor AGERPRES

Sursa foto: www.en.wikipedia.org