A șaptea lună a anului, iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de 'cuptor', este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore.

Iulie (lat. julius) a fost numită inițial ''quintilis'' de la cuvântul ''quintus'' (al cincilea), fiind a cincea lună în vechiul calendar roman. Luna iulie a fost dedicată, ulterior, împăratului Iulius Cezar, care în anul 46 î.Hr. a avut inițiativa alcătuirii unui nou calendar. Un grup de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reușind să alcătuiască un nou calendar, la baza căruia se afla mișcarea Soarelui timp de un an. Anul era stabilit la 365 zile, astfel că într-un ciclu erau trei ani de 365 zile, în timp ce un al patrulea an, de 366 de zile, era denumit an bisect. Anul a fost împărțit în 12 luni cu denumirile anterioare. Sosigene a stabilit ianuarie ca primă lună a anului, notează etnologul Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000).

Foto: (c)   GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Soarele și Luna

La începutul lunii, Soarele răsare la ora 5 h 35 m și apune la ora 21 h 04 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 6 h 02 m și apune la ora 20 h 42 m.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Fazele Lunii: 2 iulie - Primul Pătrar la 22 h 30 m; 10 iulie - Lună Plină la 23 h 37 m; 18 iulie - Ultimul Pătrar la 03 h 38 m; 24 iulie - Lună nouă la 22 h 11 m, potrivit https://astro-urseanu.ro/.

A doua jumătate a lunii iulie este foarte bogată în meteori. Sunt activi câțiva curenți de meteori, care au radianții apropiați pe cer, în constelațiile Aquarius și Capricornus. Astfel, în fiecare seară, se pot vedea între 15 și 30 de meteori pe oră.

Curentul de meteori Capricornide Alpha (alpha Capricornids - CAP) este activ din 12 iulie până în 12 august, cu un maximum în noaptea de 29 spre 30 iulie. Acest curent nu este foarte puternic și rareori se pot vedea mai mult de 5 meteori pe oră. Remarcabil este, însă, numărul de sfere de foc strălucitoare produse în timpul perioadei sale de activitate. Curentul de meteori este vizibil de ambele părți ale Ecuatorului, arată https://www.imo.net/.

Curentul de meteori Acvariide Delta Sudice (Southern delta Aquariids - SDA) este activ din 18 iulie până în 12 august și poate fi observat cel mai bine din zona Tropicului Capricornului (sud). Atinge vârful de manifestare în noaptea de 28 spre 29 iulie 2024. În 2025, o semilună în creștere va apune înainte ca radiantul să fie sus pe cer. Prin urmare, sunt circumstanțe favorabile pentru observarea acestui curent de meteori în timpul orelor dimineții.

Foto: (c)  ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Curentul de meteori Perseide este activ de la 17 iulie până la 23 august 2024, cu faza maximă în noaptea de 12/13 august.

Luna iulie în tradiția populară

Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători și obiceiuri dedicate secerișului și forțelor potrivnice omului (furtuni, grindină, trăsnete, incendii, secetă etc.): Cosmandinul, Ana-Foca, Panteliile, Ciurica, Sântilie, Foca, Sf. Ana, Târgul de pe Muntele Găina, Paparuda, Caloianul, Pintilie Călătorul, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000). În anii secetoși, calendarul agricultorului era completat și cu alte obiceiuri, ceremonii și procesiuni religioase.

Prima sărbătoare a lunii este Cosmandinul, adică a Sfinților Cosma și Damian, 'doftorii fără de arginți', cei care feresc oamenii de boli, dar și a Anei Focă. Dacă sărbătoarea este respectată, oamenii vor fi feriți de foc, atât de pârjolul soarelui, care arde și usucă recolta, cât și de trăsnete și incendii. Țăranii din Transilvania și Banat știu că aceia care nu se păzesc în această zi și lucrează la vie, arșița soarelui îi va pârjoli și le va arde vița de vie, notează site-ul Agenției Naționale a Zonei Montane, https://azm.gov.ro/.

În fiecare an pe data de 20 iulie se sărbătorește Sfântul Ilie, considerat ocrotitorul recoltei, dar și cel care controlează tunetele și fulgerele, pedepsindu-i pe cei necredincioși. Există credința că dacă omul poartă în ziua de prăznuire a Sfântului mâțișori de salcie, sfințiți la Florii, va fi ferit de fulgere. În trecut, oamenii nu lucrau de ziua Sfântului Ilie, ca să fie feriți de grindină, tunete și fulgere; dăruiau mere, miere și covrigi pentru cei adormiți.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, procesul fiind numit 'retezatul stupilor'. Tot în această zi, se culegeau plante de leac, în special busuiocul.

Ciobanii coborau în sate pentru prima dată după urcarea oilor la stână și aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Dacă tună în ziua de Sântilie toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Paparuda românească, invocată de ceata feminină pentru a dezlega ploile în zilele caniculare ale verii, poartă numele zeului indian Rudra, stăpân al fenomenelor meteorologice. În credințele populare, Paparuda era închipuită ca 'o sfântă înaltă și subțire', 'o zeiță', care 'diriguiește ploile', 'sparge' sau 'urnește norii', 'o femeie care umblă cu ploile' etc. A fost atestată în întreg spațiul geografic în care arheologii au scos la iveală urme ale civilizației trace. Obiceiul încă se mai întâlnește la satele din întreaga țară.

FotoŞ (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Caloianul era o păpușă confecționată din lut, cârpe, paie sau crenguțe de lemn, inițiată și trimisă să dezlege ploile sau să le alunge, care era supusă unui întreg ritual funerar. Obiceiul a fost atestat, în numeroase variante locale și zonale, pretutindeni în țară, conform volumului amintit mai sus.

Panteliile sunt considerate în lumea satului reprezentări meteorologice care pârjolesc și ard recoltele în luna lui Cuptor. Sunt surori cu Sântilie, iar forța lor distrugătoare poate fi diminuată prin diferite interdicții de muncă în două perioade: șapte zile înainte și după Sfântul Ilie, în perioada de 13 - 27 iulie.

Târgul de pe Muntele Găina, care în 2025 are loc în perioada 19-20 iulie, aparține calendarului agrar, într-un timp ritual, de manifestare plenară a fertilității și fecundității naturale la care aderă, firesc, și omul. Manifestare preistorică, cu rugi adresate divinităților acestei luni, a căpătat de-a lungul vremii și alte funcții: schimb de produse (oale aduse de crișeni vândute pe unelte și vase din lemn lucrate de moți), petrecere, distracție. Târgurile care au funcționat la început ca ceremonii de invocare a divinității protectoare a căsătoriilor și femeilor măritate au fost atestate și în alte localități: Hălmagiu (Bulciul Sărutului sau Târgul nevestelor), Teiuș, Blaj, Recea (Târguri de Fete), dar și vestitele Târguri ale Drăgaicei din sud-estul României. În prezent, îndrăgitul eveniment tradițional este marcat prin hore, cântece și costume populare, dar și prin meșteșuguri autentice și bucate tradiționale.

Foto: (c) PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES

Pintilie Călătorul (Pantelimon), divinitate a Panteonului românesc celebrată la 27 iulie, reprezintă un hotar important în scurgerea timpului calendaristic. După unele tradiții, la Pintilie Călătorul se sfârșește vara și începe toamna: păsările, în special berzele sau cocostârcii, se cârduiesc pregătindu-se de plecare spre țările calde, se întoarce crugul cerului spre toamnă și iarnă, cerbul iese din râu vestind răcirea apei etc. (Moldova). (''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'', Ion Ghinou, 2000) AGERPRES /(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)