Rata de promovare a Bacalaureatului, după contestații, în 2025 este de 76,5%, mai mică față de anul trecut, dar între cele mai mari din ultimii 15 ani, conform datelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie în 2024, potrivit INS. În aceeași perioadă, o gospodărie a avut, în medie, venituri în valoare de 8.270 lei pe o gospodărie și cheltuieli de 7.013 lei. Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE), conform Eurostat.

În anul școlar/universitar 2024-2025, populația școlară din sistemul național de educație a fost 3.485.600 elevi și studenți, în creștere cu 19.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, potrivit comunicatului INS publicat la 20 iunie 2025.

Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul profesional (+3,9%) și învățământul superior (+4,4%).

Învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2024-2025 față de cel anterior (-8.200, respectiv -1.100)

Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2023-2024 a fost 502.400 elevi și studenți, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.

La sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit învățământul gimnazial 174.900 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,6%).

În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit 149.900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul școlar anterior. Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență - program de zi (87,3%). Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenților), 38,2% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat, în 2024, 136.600 absolvenți, din care 123.300 proveniți din promoția anului 2024 (90,3%). Au fost declarate promovate 108.500 persoane (79,4%), din care 103.600 persoane (84,1%) din promoția anului 2024, conform INS.

În 2025, după soluționarea contestațiilor se înregistrează, în total, 80.092 de candidați promovați. Dintre aceștia, 75.662 de candidați provin din promoția curentă (rată de reușită: 81,9%), iar 4.430 de candidați provin din promoțiile anterioare (rată de reușită: 35,8%), conform informațiilor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Per total, rata de promovare în 2025 este de 76,5%, mai mică față de anul trecut, dar este una din cele mai mari din ultimii 15 ani, conform datelor publicate pe https://www.edu.ro/ la 30 iunie 2025.
***

În 2024, 19,0% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent (valoarea pragului de sărăcie relativă a fost, în anul 2024, de 23.262 lei pe an pe o persoană), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 30 iunie 2025. În plus, peste 1 din 6 (17,2%) persoane a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar 615.000 persoane de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodăriile în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă, în ultimele 12 luni)

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3.595.000 persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19,0% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți, arată https://insse.ro/.

Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%.

Potrivit graficului publicat de INS cu privire la rata sărăciei relative (AROP) în Uniunea Europeană, în anul 2024, media la nivelul UE27 a fost de 16,2%. Cea mai scăzută rată a fost calculată în Cehia (9,5%), urmată de Belgia (11,5%) și Danemarca (11,6%), iar cea mai mare rată ale sărăciei relative s-a înregistrat în Bulgaria (21,7%). România se situează pe locul 20 în UE27, cu 19%, fiind urmată de șapte state europene cu o sărăcie mai ridicată - Grecia (19,6), Spania (19,7%), Estonia (20,2%), Croația (20,3%), Lituania (21,5%), Letonia (21,6%) și Bulgaria (21,7%).
***

Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE), potrivit comunicatului INS 'Puterea de cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, în 2024', publicat la 27 iunie 2025.

România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria și Croația cu 77% față de media UE, Slovacia (75% din media UE), Letonia (71%), Grecia (70%) și Bulgaria (66%). Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 142%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

Datele au fost calculate de Eurostat în luna iunie 2025, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007, arată https://insse.ro/.
***

În 2024, o gospodărie a avut, în medie, venituri în valoare de 8.270 lei pe o gospodărie și cheltuieli de 7.013 lei, potrivit datelor prelucrate de INS și publicate la 10 iunie 2025.

Veniturile bănești medii lunare au fost în anul 2024, de 7.698 lei lunar pe o gospodărie (3.074 lei pe o persoană) în creștere cu 15,9 % față de anul 2023, iar veniturile în natură de 572 lei lunar pe o gospodărie (228 lei pe o persoană), în creștere cu 7,6% față de anul 2023.

Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 5.557 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2023 cu 0,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.668 lei lunar pe o gospodărie (20,2% în anul 2024, respectiv, 20,4% în anul 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,9% în anul 2024, respectiv, 7,4% în anul 2023), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,5% în anul 2024, respectiv, 1,6% în anul 2023) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,4% în anul 2024, respectiv, 5,8% în anul 2023).

În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2024, a fost de 9.207 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.924 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural, conform https://insse.ro/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)