DOCUMENTAR: 35 de ani de la primele alegeri libere din România postcomunistă (20 mai)
La 20 mai 1990, în urmă cu 35 de ani, aveau loc primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după căderea regimului comunist și după Revoluția din decembrie 1989. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare s-au desfășurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională - organism provizoriu de conducere, înființat după căderea regimului comunist.
Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României conținea prevederi referitoare atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfășurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.
Alegeri Prezidenţiale; imagini de la Biroul Electoral Central (BEC).
Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES
Decretul-lege nr. 92/1990 s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare și prezidențiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituției în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte și să elaboreze o lege electorală în concordanță cu principiile și instituțiile consacrate prin legea fundamentală.
Potrivit Decretului-lege, Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaților și Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporționale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990).
Alegeri Prezidentiale; in imagine Petre Roman.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La rândul său, Președintele României era ales prin vot universal, egal, direct și secret, liber exprimat. Condiția de vârstă pentru a candida și a fi ales în funcția supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii președintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiție, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Conform Decretului, era declarat Președinte al României candidatul care întrunea votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Dacă niciunul dintre candidați nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați clasificați în ordinea numărului de voturi obținute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obținea cel mai mare număr de voturi.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
În primul scrutin postcomunist, pentru funcția de președinte, doar Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat au promovat candidați la președinție: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). A ieșit câștigător, încă din primul tur, Ion Iliescu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaților și 1.580 pentru Senat. În calitate de independenți, 212 persoane și-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaților și 126 pentru Senat.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
De asemenea, 71 de formațiuni politice și-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naționale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Național Liberal (PNL), Mișcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), Alianța pentru Unitatea Românilor - Partidul Unității Naționale Române din Transilvania și Partidul Republican (AUR - PUNR și PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucției Naționale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creștină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democrației și Unității Naționale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul 'Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012)' ('Studia Politica: Romanian Political Science Review', 2013).
Foto: (c) : LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscriși pe liste, adică 86,19% din cetățenii cu drept de vot, conform rezultatelor alegerilor publicate în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.
Au fost acreditați 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.
Foto: (c) : CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu, candidatul PNȚCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat), conform http://www.roaep.ro/.
La Senat, Frontul Salvării Naționale (FSN) a obținut 67,02% din numărul total al voturilor valabil exprimate și 91 de mandate; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) - 7,20% și 12 mandate; Partidul Național Liberal (PNL) - 7,06% și zece mandate; Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) - 2,50% și un mandat; Mișcarea Ecologistă din România (MER) - 2,45% și un mandat; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor din Transilvania și Partidul Republican - 2,15% și două mandate; Partidul Ecologist Român (PER) - 1,38% și un mandat; un mandat a fost ocupat de un independent (Antonie Iorgovan).
Alegeri Prezidenţiale; în imagine Ion Raţiu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La Adunarea Deputaților, FSN a obținut 66,31% din voturile valabil exprimate și 263 de mandate; UDMR - 7,23% și 29 de mandate; PNL - 6,41% și 29 de mandate; MER - 2,62% și 12 mandate; PNȚCD - 2,56% și 12 mandate; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor și Partidul Republican - 2,12% și nouă mandate; Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) - 1,83% și nouă mandate; PER - 1,69% și opt mandate; Partidul Socialist Democratic Român - 1,05% și cinci mandate etc. Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară, în număr de 11.
Foto: (c) :LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Primul parlament de după căderea regimului comunist în România număra 515 membri, dintre care 396 de deputați (387 aleși și 9 desemnați de minoritățile naționale) și 119 senatori (118 reprezentând o formațiune politică și unul, independent), conform cdep.ro.
Durata mandatului primului parlament de după 1989 a fost de doi ani, în perioada 1990-1992 el funcționând și ca Adunare Constituantă. Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima oară, în ședințe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu - președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian - președintele Adunării Deputaților.
Foto: (c) :CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a țării. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum național la 8 decembrie, același an.
Momentul electoral din 20 mai 1990 a fost unul de referință, acesta făcând trecerea de la regimul comunist de dinainte de 1989 la cel democratic. Atât mandatul președintelui României, cât și mandatele parlamentarilor aleși la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Bjorn Borg, legendă vie a tenisului mondial
Bjorn Borg este unul dintre cei mai mari tenismeni din toate timpurile. A fost primul jucător care a câștigat 11 titluri de Mare Șlem, a cucerit 66 de titluri de simplu în carieră, a excelat simultan pe zgură și iarbă, și a dominat competițiile profesioniste în anii 1970 și începutul anilor 1980. S-a născut la 6 iunie 1956, la Stockholm
CM2026: Cupa Mondială din 2014, pe scurt
* Cea de-a 20-a ediţie a Cupei Mondiale FIFA la fotbal a fost găzduită, în perioada 12 iunie - 13 iulie 2022, de Brazilia, potrivit fifa.com. * A fost pentru a doua oară când Brazilia a găzduit Cupa Mondială, după ediţia din 1950, precum şi a cincea oară când competiţia a fost organizată î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii lui Dalmat; Sf. Cuv. Visarion Greco-catolice Sf. cuv.Visarion, făcătorul de minuni și Cuv. Ilarion cel Nou Romano-catolice Sf. Norbert, ep. Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iunie
Este a 157-a zi a anului 2026. Au mai rămas 208 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 32 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 00 h 46 m și apune la 10 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 1-5 iunie 2026
Desemnarea de către președintele Nicușor Dan a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, autodetonarea unei drone maritime în Portul Civil Constanța, desfășurarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU la cererea României ca urmare a prăbușirii unei drone peste un bloc din Galați, participarea ministrului român de externe la reuniunea ministerială
Săptămâna europeană 1-5 iunie 2026
Comisia Europeană a recomandat mai multor state să pună capăt progresiv controalelor la frontierele interne din Uniunea Europeană (UE) pentru o cooperare regională mai eficientă. Eurodeputații și statele europene au ajuns la un acord pentru a înăspri politica migraționistă a UE. Executivul UE a prezentat Pachetul european privind suveranitatea tehnologică. Preș
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și producătorul Mark Wahlberg
Actorul american Mark Wahlberg este unul dintre artiștii respectați care au reușit să treacă de la idolul pop adolescent la actor aclamat. Nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretarea din 'The Departed' (2006) și cu recenzii pozitive pentru interpretarea sa din 'The Fighter' (2010), Wahlberg este și un actor de come
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Evenimentul european Green Week este marcat pe 5 iunie la Constanța, cu manifestări ce vin să tragă semnale de alarmă asupra tuturor problemelor ce țin de mediul înconjurător și utilizarea rațională a resurselor, dar mai ales de conservarea ecosistemului marin. La început de sezon estival, organizația neguvernamentală MareNostrum aduce în at
5 iunie - Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (ONU)
Ziua internațională pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, termen prescurtat 'IUU fishing', atrage atenția asupra impactului major al activităților IUU asupra oceanelor, economiei și securității alimentare, în contextul în care ONU și FAO susțin cooperarea internațională pentru stoparea acestor practici, potrivit
DOCUMENTAR: 155 de ani de la nașterea marelui istoric savant și om politic Nicolae Iorga (5 iunie)
Marele istoric, savant și om politic Nicolae Iorga, membru titular al Academiei Române și renumit profesor universitar a dominat, prin uriașa sa personalitate, istoriografia românească, fiind '(...) recunoscut ca unul dintre titanii culturii universale', după cum arată istoricul Ioan Scurtu în lucrarea ''Istoria României în anii
5 iunie - Ziua mondială a mediului înconjurător (ONU)
Ziua mondială a mediului înconjurător este marcată anual la 5 iunie, începând din 1973, și reprezintă principalul mijloc al Organizației Națiunilor Unite pentru încurajarea conștientizării și acțiunilor pentru mediu la nivel mondial. Marcată sub coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), de milioane de oameni din &ici
DOCUMENTAR: 45 de ani de la prima raportare a bolii care avea să fie denumită SIDA (5 iunie)
La 5 iunie 1981, a fost publicată prima raportare a bolii care, un an mai târziu, avea să devină cunoscută sub numele de sindromul imunodeficienței dobândite - SIDA. Această analiză, publicată în Raportul Săptămânal de Morbiditate și Mortalitate al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, este considerată pe scară largă drept pr
5 iunie - Ziua limbii turce
La 5 iunie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua limbii turce, instituită prin Legea 223/2016. Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10-15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60-65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia). Turca este
Summitul UE-Balcanii de Vest din Muntenegru (5 iunie 2026)
Liderii UE și cei din Balcanii de Vest se vor reuni la Tivat, Muntenegru, la 5 iunie 2026, în cadrul unui summit cu tema 'Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest'. Temele abordate vor fi extinderea, Planul de creștere sau modalități de intensificare a cooperării în materie de politică externă, de securitate și de apărare,
5 iunie - Ziua Învățătorului
În fiecare an, pe 5 iunie, este sărbătorită Ziua învățătorului. Instituită prin Legea nr. 289/2007, această zi reprezintă data nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. El a înființat, în București, în 1818, prima școală cu predare în lim