DOCUMENTAR: 35 de ani de la primele alegeri libere din România postcomunistă (20 mai)
La 20 mai 1990, în urmă cu 35 de ani, aveau loc primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după căderea regimului comunist și după Revoluția din decembrie 1989. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare s-au desfășurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională - organism provizoriu de conducere, înființat după căderea regimului comunist.
Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României conținea prevederi referitoare atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfășurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.
Alegeri Prezidenţiale; imagini de la Biroul Electoral Central (BEC).
Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES
Decretul-lege nr. 92/1990 s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare și prezidențiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituției în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte și să elaboreze o lege electorală în concordanță cu principiile și instituțiile consacrate prin legea fundamentală.
Potrivit Decretului-lege, Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaților și Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporționale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990).
Alegeri Prezidentiale; in imagine Petre Roman.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La rândul său, Președintele României era ales prin vot universal, egal, direct și secret, liber exprimat. Condiția de vârstă pentru a candida și a fi ales în funcția supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii președintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiție, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Conform Decretului, era declarat Președinte al României candidatul care întrunea votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Dacă niciunul dintre candidați nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați clasificați în ordinea numărului de voturi obținute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obținea cel mai mare număr de voturi.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
În primul scrutin postcomunist, pentru funcția de președinte, doar Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat au promovat candidați la președinție: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). A ieșit câștigător, încă din primul tur, Ion Iliescu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaților și 1.580 pentru Senat. În calitate de independenți, 212 persoane și-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaților și 126 pentru Senat.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
De asemenea, 71 de formațiuni politice și-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naționale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Național Liberal (PNL), Mișcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), Alianța pentru Unitatea Românilor - Partidul Unității Naționale Române din Transilvania și Partidul Republican (AUR - PUNR și PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucției Naționale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creștină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democrației și Unității Naționale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul 'Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012)' ('Studia Politica: Romanian Political Science Review', 2013).
Foto: (c) : LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscriși pe liste, adică 86,19% din cetățenii cu drept de vot, conform rezultatelor alegerilor publicate în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.
Au fost acreditați 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.
Foto: (c) : CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu, candidatul PNȚCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat), conform http://www.roaep.ro/.
La Senat, Frontul Salvării Naționale (FSN) a obținut 67,02% din numărul total al voturilor valabil exprimate și 91 de mandate; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) - 7,20% și 12 mandate; Partidul Național Liberal (PNL) - 7,06% și zece mandate; Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) - 2,50% și un mandat; Mișcarea Ecologistă din România (MER) - 2,45% și un mandat; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor din Transilvania și Partidul Republican - 2,15% și două mandate; Partidul Ecologist Român (PER) - 1,38% și un mandat; un mandat a fost ocupat de un independent (Antonie Iorgovan).
Alegeri Prezidenţiale; în imagine Ion Raţiu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La Adunarea Deputaților, FSN a obținut 66,31% din voturile valabil exprimate și 263 de mandate; UDMR - 7,23% și 29 de mandate; PNL - 6,41% și 29 de mandate; MER - 2,62% și 12 mandate; PNȚCD - 2,56% și 12 mandate; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor și Partidul Republican - 2,12% și nouă mandate; Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) - 1,83% și nouă mandate; PER - 1,69% și opt mandate; Partidul Socialist Democratic Român - 1,05% și cinci mandate etc. Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară, în număr de 11.
Foto: (c) :LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Primul parlament de după căderea regimului comunist în România număra 515 membri, dintre care 396 de deputați (387 aleși și 9 desemnați de minoritățile naționale) și 119 senatori (118 reprezentând o formațiune politică și unul, independent), conform cdep.ro.
Durata mandatului primului parlament de după 1989 a fost de doi ani, în perioada 1990-1992 el funcționând și ca Adunare Constituantă. Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima oară, în ședințe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu - președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian - președintele Adunării Deputaților.
Foto: (c) :CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a țării. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum național la 8 decembrie, același an.
Momentul electoral din 20 mai 1990 a fost unul de referință, acesta făcând trecerea de la regimul comunist de dinainte de 1989 la cel democratic. Atât mandatul președintelui României, cât și mandatele parlamentarilor aleși la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Bud Spencer
Actorul Bud Spencer este faimos atât pentru rolul inspectorului Rizzo, supranumit Piedone, cât și pentru filmele de acțiune, western spaghetti și comedie în care a jucat alături de Terence Hill. Bud Spencer, pe numele real Carlo Pedersoli, s-a născut la 31 octombrie 1929, în Napoli, Italia, potrivit
27 iunie - Ziua întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ONU)
La 27 iunie 2026, Organizația Națiunilor Unite celebrează a zecea ediție a Zilei internaționale a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Instituită în 2017, conform Rezoluției 71/279 adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie, această zi recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și promovarea dez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mironosiță Ioana Greco-catolice Sf. cuv. Samson, primitorul de străini Romano-catolice Sf. Ciril din Alexandria, ep. înv. Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini, este pomeni
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 iunie
Este a 178-a zi a anului 2026. Au mai rămas 187 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 19 h 26 m și apune la 03 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 22-26 iunie 2026
Respingerea de către parlament a Guvernului Adrian Veștea, consultările președinte-partide în vederea desemnării unui nou premier, anunțul președintelui Nicușor Dan că se conturează formarea unui guvern minoritar, decizia PSD de a-l susține pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier, decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier,
Săptămâna europeană 22-26 iunie 2026
Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul și actorul Chris Isaak
Chris Isaak, actor și muzician american, faimos pentru vocea sa melancolică, este unul dintre adepții stilurilor rock și country, care au fost combinate pentru prima oară în timpul anilor '50, fiind adesea comparat cu legende precum Elvis Presley sau Roy Orbison. De-a lungul carierei sale de peste trei decenii, artistul a vândut discuri de platină și a fost n
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel are loc, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti', în perioada 25-28 iunie, conform https://muzeul-satului.ro/. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele 'Sânpetru de vară' sau 'Moșii de Sâ
26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)
Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru pedeapsa
26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Const
26 iunie - Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (ONU)
La 26 iunie este marcată anual Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), menită să consolideze acțiunea și cooperarea pentru realizarea unei lumi fără abuz de droguri, indică site-ul Oficiului Națiunilor Unite Pentru Droguri și Criminalitate (UNODC),
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie
Este a 177-a zi a anului 2026. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 18 h 24 m și apune la 02 h 28 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Au