DOCUMENTAR: 35 de ani de la primele alegeri libere din România postcomunistă (20 mai)
La 20 mai 1990, în urmă cu 35 de ani, aveau loc primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după căderea regimului comunist și după Revoluția din decembrie 1989. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare s-au desfășurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională - organism provizoriu de conducere, înființat după căderea regimului comunist.
Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României conținea prevederi referitoare atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfășurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.
Alegeri Prezidenţiale; imagini de la Biroul Electoral Central (BEC).
Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES
Decretul-lege nr. 92/1990 s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare și prezidențiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituției în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte și să elaboreze o lege electorală în concordanță cu principiile și instituțiile consacrate prin legea fundamentală.
Potrivit Decretului-lege, Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaților și Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporționale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990).
Alegeri Prezidentiale; in imagine Petre Roman.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La rândul său, Președintele României era ales prin vot universal, egal, direct și secret, liber exprimat. Condiția de vârstă pentru a candida și a fi ales în funcția supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii președintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiție, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Conform Decretului, era declarat Președinte al României candidatul care întrunea votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Dacă niciunul dintre candidați nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați clasificați în ordinea numărului de voturi obținute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obținea cel mai mare număr de voturi.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
În primul scrutin postcomunist, pentru funcția de președinte, doar Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat au promovat candidați la președinție: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). A ieșit câștigător, încă din primul tur, Ion Iliescu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaților și 1.580 pentru Senat. În calitate de independenți, 212 persoane și-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaților și 126 pentru Senat.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
De asemenea, 71 de formațiuni politice și-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naționale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Național Liberal (PNL), Mișcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), Alianța pentru Unitatea Românilor - Partidul Unității Naționale Române din Transilvania și Partidul Republican (AUR - PUNR și PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucției Naționale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creștină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democrației și Unității Naționale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul 'Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012)' ('Studia Politica: Romanian Political Science Review', 2013).
Foto: (c) : LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscriși pe liste, adică 86,19% din cetățenii cu drept de vot, conform rezultatelor alegerilor publicate în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.
Au fost acreditați 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.
Foto: (c) : CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu, candidatul PNȚCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat), conform http://www.roaep.ro/.
La Senat, Frontul Salvării Naționale (FSN) a obținut 67,02% din numărul total al voturilor valabil exprimate și 91 de mandate; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) - 7,20% și 12 mandate; Partidul Național Liberal (PNL) - 7,06% și zece mandate; Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) - 2,50% și un mandat; Mișcarea Ecologistă din România (MER) - 2,45% și un mandat; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor din Transilvania și Partidul Republican - 2,15% și două mandate; Partidul Ecologist Român (PER) - 1,38% și un mandat; un mandat a fost ocupat de un independent (Antonie Iorgovan).
Alegeri Prezidenţiale; în imagine Ion Raţiu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La Adunarea Deputaților, FSN a obținut 66,31% din voturile valabil exprimate și 263 de mandate; UDMR - 7,23% și 29 de mandate; PNL - 6,41% și 29 de mandate; MER - 2,62% și 12 mandate; PNȚCD - 2,56% și 12 mandate; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor și Partidul Republican - 2,12% și nouă mandate; Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) - 1,83% și nouă mandate; PER - 1,69% și opt mandate; Partidul Socialist Democratic Român - 1,05% și cinci mandate etc. Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară, în număr de 11.
Foto: (c) :LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Primul parlament de după căderea regimului comunist în România număra 515 membri, dintre care 396 de deputați (387 aleși și 9 desemnați de minoritățile naționale) și 119 senatori (118 reprezentând o formațiune politică și unul, independent), conform cdep.ro.
Durata mandatului primului parlament de după 1989 a fost de doi ani, în perioada 1990-1992 el funcționând și ca Adunare Constituantă. Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima oară, în ședințe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu - președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian - președintele Adunării Deputaților.
Foto: (c) :CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a țării. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum național la 8 decembrie, același an.
Momentul electoral din 20 mai 1990 a fost unul de referință, acesta făcând trecerea de la regimul comunist de dinainte de 1989 la cel democratic. Atât mandatul președintelui României, cât și mandatele parlamentarilor aleși la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 3-7 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 3-7 august 2026: Reuniunea miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta; Uniunea Europeană a anunțat că va acorda Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro în beneficii din activele rusești înghețate; Comisia Europeană a finalizat etapele juridice finale pentru
Retrospectiva evenimentelor interne 3-7 august 2026
Discuțiile și măsurile luate în contextul stării de alertă energetică (31 iul - 31 aug), adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative privind integritatea (jalon PNRR), precum și contestarea ei la CCR, adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative a Strategiei naționale privind biodiversitatea (jalon PNRR), lansarea de către AUR
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul George Enescu
George Enescu este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, evidențiază pagina muzeului care îi poartă numele - https://www.georgeenescu.ro/. A început să c&a
7 august - Ziua internațională a berii
Ziua internațională a berii este celebrată în fiecare an în prima vineri din luna august. În 2026, această zi este marcată la 7 august. Sărbătoarea a fost fondată în 2007 în Santa Cruz, California, de antreprenorul american Jesse Avshalomov și un grup de prieteni. De la un eveniment local, Ziua internațională a berii a devenit o manifestare glob
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Vineri, 7 august, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR), care propune, timp de 17 zile, peste 100 de evenimente în Râșnov, Brașov, Feldioara și Codlea. Primul weekend marchează începutul unui maraton cultural care va continua până pe 23 august și va reuni, în cele patru orașe gaz
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie - Pârvu Zugravul; Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul; Sf. Ier. Narcis, arhiepiscopul Ierusalimului; Sf. Cuv. Nicanor Greco-catolice Cuv. m. Dometie Persul Romano-catolice Ss. Sixt al II-lea, pp. și îns., m.; Caiet
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 august
Este a 219-a zi a anului 2026. Au mai rămas 146 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 33 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 16 h 10 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
Înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cu
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflict
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii de oameni care au murit în bombardamentele atomice din 1945, ce au distrus orașele Hiroshi
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
Între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor
6 august - Ziua internațională a țărilor în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (ONU)
Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (LLDC) sunt dependente de vecinii de tranzit pentru o rută către piețele mondiale. Acest dezavantaj geografic crește costurile de transport, introduce întârzieri evitabile și expune aceste țări la instabilități politice sau economice de-a lungul acestor coridoare. Rezultatele sunt evidente: costurile medii de
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Schimbarea la Față a Domnului (6 august)
Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prăznuită de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 august. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Preobrajenia sau Probojenia, care provine din slavonă și înseamnă 'transformare' sau 'schimbare'. Minunea Schimbării la Față a Domnului s-a săvâr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 august
Ortodoxe Schimbarea la Față a Domnului Greco-catolice Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos Romano-catolice Schimbarea la Față a Domnului Fer. Octavian, ep. Schimbarea la Față a Domnului încheie șirul praznicelor &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 august
Este a 218-a zi a anului 2026. Au mai rămas 147 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 34 m. Luna răsare la 23 h 55 m și apune la 14 h 52 m. Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 21 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)