DOCUMENTAR: 35 de ani de la primele alegeri libere din România postcomunistă (20 mai)
La 20 mai 1990, în urmă cu 35 de ani, aveau loc primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după căderea regimului comunist și după Revoluția din decembrie 1989. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare s-au desfășurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională - organism provizoriu de conducere, înființat după căderea regimului comunist.
Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României conținea prevederi referitoare atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfășurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.
Alegeri Prezidenţiale; imagini de la Biroul Electoral Central (BEC).
Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES
Decretul-lege nr. 92/1990 s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare și prezidențiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituției în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte și să elaboreze o lege electorală în concordanță cu principiile și instituțiile consacrate prin legea fundamentală.
Potrivit Decretului-lege, Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaților și Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporționale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990).
Alegeri Prezidentiale; in imagine Petre Roman.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La rândul său, Președintele României era ales prin vot universal, egal, direct și secret, liber exprimat. Condiția de vârstă pentru a candida și a fi ales în funcția supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii președintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiție, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Conform Decretului, era declarat Președinte al României candidatul care întrunea votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Dacă niciunul dintre candidați nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați clasificați în ordinea numărului de voturi obținute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obținea cel mai mare număr de voturi.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
În primul scrutin postcomunist, pentru funcția de președinte, doar Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat au promovat candidați la președinție: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). A ieșit câștigător, încă din primul tur, Ion Iliescu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaților și 1.580 pentru Senat. În calitate de independenți, 212 persoane și-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaților și 126 pentru Senat.
Foto: (c) : VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
De asemenea, 71 de formațiuni politice și-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naționale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Național Liberal (PNL), Mișcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), Alianța pentru Unitatea Românilor - Partidul Unității Naționale Române din Transilvania și Partidul Republican (AUR - PUNR și PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucției Naționale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creștină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democrației și Unității Naționale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul 'Partide, voturi și mandate la alegerile din România (1990-2012)' ('Studia Politica: Romanian Political Science Review', 2013).
Foto: (c) : LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscriși pe liste, adică 86,19% din cetățenii cu drept de vot, conform rezultatelor alegerilor publicate în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.
Au fost acreditați 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.
Foto: (c) : CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu, candidatul PNȚCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat), conform http://www.roaep.ro/.
La Senat, Frontul Salvării Naționale (FSN) a obținut 67,02% din numărul total al voturilor valabil exprimate și 91 de mandate; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) - 7,20% și 12 mandate; Partidul Național Liberal (PNL) - 7,06% și zece mandate; Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) - 2,50% și un mandat; Mișcarea Ecologistă din România (MER) - 2,45% și un mandat; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor din Transilvania și Partidul Republican - 2,15% și două mandate; Partidul Ecologist Român (PER) - 1,38% și un mandat; un mandat a fost ocupat de un independent (Antonie Iorgovan).
Alegeri Prezidenţiale; în imagine Ion Raţiu.
Foto: (c) : MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La Adunarea Deputaților, FSN a obținut 66,31% din voturile valabil exprimate și 263 de mandate; UDMR - 7,23% și 29 de mandate; PNL - 6,41% și 29 de mandate; MER - 2,62% și 12 mandate; PNȚCD - 2,56% și 12 mandate; AUR - Partidul de Uniune Națională a Românilor și Partidul Republican - 2,12% și nouă mandate; Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) - 1,83% și nouă mandate; PER - 1,69% și opt mandate; Partidul Socialist Democratic Român - 1,05% și cinci mandate etc. Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară, în număr de 11.
Foto: (c) :LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
Primul parlament de după căderea regimului comunist în România număra 515 membri, dintre care 396 de deputați (387 aleși și 9 desemnați de minoritățile naționale) și 119 senatori (118 reprezentând o formațiune politică și unul, independent), conform cdep.ro.
Durata mandatului primului parlament de după 1989 a fost de doi ani, în perioada 1990-1992 el funcționând și ca Adunare Constituantă. Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima oară, în ședințe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu - președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian - președintele Adunării Deputaților.
Foto: (c) :CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a țării. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum național la 8 decembrie, același an.
Momentul electoral din 20 mai 1990 a fost unul de referință, acesta făcând trecerea de la regimul comunist de dinainte de 1989 la cel democratic. Atât mandatul președintelui României, cât și mandatele parlamentarilor aleși la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Designerul Tom Ford împlinește 65 de ani (27 august)
Tom Ford este un designer de modă și regizor de film, directorul de creație al Gucci între 1994 și 2004. Și-a fondat propria marcă de modă Tom Ford în 2004. În timp ce studia arhitectura la campusul din Paris al Școlii de Design Parsons, Tom Ford a decis să se orienteze către modă. A devenit designer de îmbrăcăminte pentru femei la Gucc
27 august - Ziua mondială a lacurilor (ONU)
Ziua mondială a lacurilor este marcată la 27 august 2026, notează https://www.un.org/. În 2024, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția A/79/L.391, să desemneze data de 27 august drept Ziua mondială a lacurilor. Cu acest prilej, a invitat toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, mem
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 august
Ortodoxe Sf. Cuv. Pimen cel Mare; Sf. Mc. Fanurie; Sf. Ier. Osie, episcopul Cordobei Greco-catolice Sf. cuv. Pimen; Sf. Monica, mama Sf. Augustin Romano-catolice Ss. Monica; Cezar de Arles, ep. Sfântul Cuvios Pimen cel Mare este pomenit în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 august
Este a 239-a zi a anului 2026. Au mai rămas 126 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 01 m. Luna răsare la 19 h 45 și apune la 05 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit Dolly Parton, legenda americană a muzicii country (fișă biografică)
Dolly Parton, actriță, compozitoare și femeie de afaceri, a murit la 25 august 2026, la vârsta de 80 de ani, a anunțat familia sa într-un mesaj video. *** Dolly Rebecca Parton
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 august
Ortodoxe Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa Greco-catolice Sf. m. Adrian și Natalia Romano-catolice Fer. Veronica Antal, fc. m.; Ss. Ioana, fc.; Melchisedec, rege Sfinții Mucenici Adrian și Natalia sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox &ic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 august
Este a 238-a zi a anului 2026. Au mai rămas 127 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 03 m. Luna răsare la 19 h 23 și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august
Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab