Scriitor prolific de piese de teatru, jurnale de călătorie, romane și poezii, Hans Christian Andersen este cel mai bine cunoscut pentru basmele sale precum 'Mica Sirenă', 'Rățușca cea urâtă', 'Degețica', 'Hainele cele noi ale împăratului', 'Prințesa și bobul de mazăre', 'Crăiasa Zăpezii', care au fost traduse în peste 125 de limbi străine. Poveștile sale au inspirat piese de teatru, balete, filme, filme animate pentru copii, notează https://www.goodreads.com/. În memoria sa, la 2 aprilie, în fiecare an, este celebrată Ziua internațională a cărții pentru copii.

Hans Christian Andersen s-a născut la 2 aprilie 1805, într-o zonă săracă din Odense, Danemarca. Tatăl său, Hans Andersen, era cizmar, iar mama sa, Ane-Marie Anderstatter, spălătoreasă, conform https://library.tc.columbia.edu/. Andersen a vorbit rareori de bine despre copilăria sa, în care a avut de înfruntat sărăcia și durerea, nedreptățile și diferențele dintre oameni, atât la nivel social, cât și la nivel fizic, însă singurul lucru despre care vorbea mereu cu drag a fost un raft de deasupra bancului de lucru al tatălui său, care conținea câteva cărți, printre care Biblia, comediile lui Holberg și o colecție de povești arabe, notează www.andersen.sdu.dk. De la tatăl său, care a murit în 1816, pe când avea 11 ani, a moștenit visurile și creativitatea, dar și un teatru de păpuși pentru care au realizat, împreună, păpușile, costumele și decorurile, potrivit https://library.tc.columbia.edu/.

'Levnedsbogen' este titlul autobiografiei sale (nepublicată până în 1926), în care Andersen relatează despre modul de viață din Odense, cu vechi obiceiuri și superstiții populare, care au reprezentat un stimul important pentru imaginația sa. Cu toate acestea, și mai decisive au fost experiențele sociale tulburătoare din rândurile cele mai de jos ale societății și hotărârea sa de a renunța la sărăcie și de a-și realiza potențialul în singura ieșire oferită de acele vremuri, lumea artei, îndemn care a devenit din ce în ce mai dominant de-a lungul copilăriei sale. Poveștile populare pe care le-a auzit i-au oferit, mai târziu, un punct de plecare pentru parafrazările poveștilor vechi dar și ale poveștilor pe care le-a creat el însuși.

Hans Christian Andersen a mers la școală doar ocazional. Prefera mai mult să memoreze povești și să le repovestească, în loc să învețe să citească. Poveștile erau însoțite de gesturi ce imitau balerinii sau acrobații. Mama sa nu era mulțumită de aparenta lui lipsă de direcție și l-a trimis ucenic la o țesătorie, apoi la o fabrică de tutun și, în cele din urmă, să lucreze cu un croitor. Pe lângă evadarea sa timpurie în lumea lecturii a existat și un contact cu teatrul - exista un teatru în Odense și a avut șansa de a vedea actori ambulanți de la Teatrul Regal din Copenhaga. A plecat de acasă la vârsta de 14 ani, în 1819, cu dorința de a-și găsi un loc la acest teatru, încercând să fie dansator, actor sau cântăreț, chiar și dramaturg. La 17 ani, perseverența lui Hans Christian l-a determinat pe directorul Teatrului Regal din Copenhaga, Jonas Collin, să-l trimită la școală. La Copenhaga i-au fost îndrumători și susținători atât Collin, cât și căpitanul Wulff, scriitor și traducător, ajungând astfel să cunoască atât clasa superioară burgheză a capitalei, cât și cea mai de jos pătură a acesteia, arată www.andersen.sdu.dk.

A fost trimis la școlile din Slagelse (1822-1826) și Helsingor (1827), însă nu a excelat ca student și a fost respins de colegii și profesori pentru ambiția sa de a deveni scriitor. Andersen a descris perioada petrecută la școală drept cea mai amară perioadă din viața sa. Jonas Collin l-a retras de la școala din Helsingor și i-a găsit un profesor particular care să-l ajute să-și termine studiile. În 1828, la vârsta de 23 de ani, Andersen a absolvit examenele necesare pentru a intra la prestigioasa Universitate din Copenhaga.

La 25 septembrie 1827, a publicat primul său poem, 'The dying child', în 'The Copenhagen Post'. A debutat în 1829 cu povestirea 'O plimbare pe jos, de la canalul Holmen până la capătul dinspre miazănoapte al insulei Amoger' și cu vodevilul 'Amorul pe turnul Nicolai', iar în 1830, a publicat prima colecție de poezii, 'Digte'.

În 1833, H.C. Andersen a primit o bursă de călătorie din partea regelui, petrecând următoarele 16 luni în Germania, Elveția, Italia și Franța. Unul dintre cele mai faimoase citate ale lui Hans Christian Andersen este 'a călători înseamnă a trăi...'. În afară de basmele sale, Hans Christian este bine-cunoscut și pentru poveștile sale de călătorie, între care 'Rambles in the Romantic Regions of the Hartz Mountains', 'Saxon Switzerland' (1831), 'Godfather's Picture Book' (1868). La Paris, l-a cunoscut, în 1866, pe pictorul danez Lorenz Frohlich, cel care avea să execute ilustrațiile pentru aproape 70 dintre poveștile sale.

A publicat primul său roman, 'The Improvisatore' ('Improvisatoren'), în 1835, care a avut un succes imediat. Au urmat romanele 'O.T.' (1836), 'The two Baronesses' (1848) și 'Lucky Peer' (1870).

La începutul anilor 1840, Hans Christian Andersen a devenit din ce în ce mai cunoscut în străinătate, în vizitele din Germania în 1846 și Anglia în 1847 fiind salutat ca un demnitar celebru. În Anglia a fost invitat la mai multe adunări ale înaltei societăți, la unele dintre acestea întâlnindu-l pe scriitorul Charles Dickens.

Cu timpul, opera lui Andersen a cucerit întreaga Peninsulă Scandinavă, Statele Unite ale Americii și chiar Asia. Dintre cele 168 de povești, traduse în peste 125 de limbi străine, le amintim pe cele mai frumoase: 'Prințesa și bobul de mazăre' (1835), 'Degețica' (1835), 'Mica sirenă' (1837), 'Hainele cele noi ale împăratului' (1837), 'Lebedele sălbatice' (1838), 'Povestea soldățelului de plumb' (1838), 'Prințul blestemat' (1840), 'Porcarul' (1841), 'Privighetoarea' (1843), 'Rățușca cea urâtă' (1843), 'Crăiasa Zăpezii' (1844), 'Păstorița și codarul' (1845), 'Pantofiorii cei roșii' (1845), 'Fetița cu chibrituri' (1845), 'Clopotul' (1845), 'Pasărea Phoenix' (1850), 'Cel mai frumos trandafir din lume'(1851), 'Cinci boabe într-o păstaie' (1852), 'Ceainicul' (1863) etc., conformwww.andersen.sdu.dk și http://hca.gilead.org.il/.

La 6 decembrie 1867, Odense, orașul său natal, i-a oferit poziția de Consilier de Stat și titlul de cetățean de onoare.

În 1855 și-a publicat autobiografia 'Mit Livs Eventyr' (1855, 'The Fairy Tale of My Life'). Când o selecție de 10 volume a lucrărilor sale, sub titlul 'Author's Edition', urma să apară în America (1869-1871), el a completat autobiografia sa, cu mai multe note despre evenimentele din fiecare an, inclusiv 1867.

S-a stins din viață la 4 august 1875, în casa negustorului Melchior, unul dintre bunii săi prieteni, la care locuia în ultima vreme.

De la un copil neobișnuit, adesea ridiculizat, Hans Christian Andersen a devenit unul dintre cei mai iubiți autori din toate timpurile. Și-a folosit talentele artistice pentru a scăpa de sărăcie și de a-și urma visul, care a devenit realitate, asemănător unui basm. Cu elemente magice și fantastice, personaje folclorice și finaluri fericite sau tragice, basmele lui Andersen, la fel ca experiențele sale de viață, scot în evidență curajul și perseverența în detrimentul nefericirii; speranța în detrimentul disperării și binele în detrimentul răului, printre alte învățături și valori morale, indică https://library.tc.columbia.edu/.

Statui reprezentându-l pe autor au fost instalate în câteva țări europene dar și în Statele Unite, omagii aduse moștenirii sale nemuritoare și contribuției la literatura pentru copii. O statuie se află în orașul natal, Odense, autorul stând pe o bancă înconjurat de copii. Alte două statui se află în Copenhaga, între care una în Grădina Regelui (Rosenborg Castle Gardens), realizată de August Saabye și o alta lângă City Hall, realizată de Henry Luckow-Nielsen. De asemenea, în Bratislava, Slovacia și în Malaga, Spania, există astfel de statui. În Central Park din New York City, o statuie de bronz, lucrare a artistului Georg John Lober, inaugurată în 1956, îl arată pe Andersen stând cu o carte în mână și o rățușcă la picioarele sale. Locul este foarte apreciat pentru sesiuni de lectură. O altă statuie se află în Lincoln Park, Chicago. Trebuie amintită și statuia emblematică 'Mica Sirenă', realizată de Edvard Eriksen în 1913, care este situată pe malul apei în Langelinie, Danemarca, arată https://library.tc.columbia.edu/ și https://www.nycgovparks.org/.

Muzeul 'Casa Hans Christian Andersen', creat de renumitul arhitect japonez Kengo Kuma, a fost inaugurat în 2021, în Odense, și conține spații atât interioare cât și exterioare desfășurate pe o suprafață de 12.600 metri pătrați. Două treimi din muzeu sunt situate în subteran și sunt înconjurate de o grădină de basm, care în lunile de vară este plină de flori colorate creând spații verzi unice, notează https://www.visitodense.com/.

În 2025, când se împlinesc 150 de ani la moartea scriitorului, au loc o serie de manifestări omagiale. O conferință internațională 'Hans Christian Andersen: Life and Afterlife' a fost organizată în perioada 22-24 mai, de Școala de Științe Umaniste și Sociale, Universitatea 'Hang Seng' din Hong Kong (HSUHK) și Centrul 'Hans Christian Andersen' al Universității 'Southern Denmark' (SDU), în colaborare cu instituții precum Hong Kong 'Shue Yan' University și Hong Kong Baptist University College of International Education. Aproape 30 de cercetători renumiți din diverse țări au participat la conferință unde au împărtășit opinii despre impactul global al lui Andersen în literatură, film, studii culturale și științe umaniste digitale, notează https://shss.hsu.edu.hk/hans-christian-andersen-life-and-afterlife-international-conference/.

De asemenea, editura germană 'Calambac Verlag' publică o ediție specială a lucrărilor scriitorului danez în trei volume. Primul volum este dedicat poeziilor lui Andersen, caracterizate de melancolie și o strânsă legătură cu natura. Cel de-al doilea volum include cele mai cunoscute basme ale sale. Al treilea volum prezintă autobiografia lui Andersen, care oferă o perspectivă asupra vieții și gândurilor autorului, conform https://www.calambac-verlag.com/.

Începând cu 4 august și continuând până în toamna acestui an, Odense este gazda unei celebrări majore 'Andersen Forever', ce reunește peste 50 de evenimente unice care îl au în centrul lor pe celebrul povestitor, între care: 'Flowers of Remembrance', cu muzică, spectacole de dans, povestiri și artă inspirate de poveștile lui Hans Christian Andersen, 'The Phoenix', un spectacol de acrobații în aer dar și interpretări live, podcast-uri, producții teatrale audio. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.britannica.com