Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat, la 20 martie, organizarea unui summit cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu aliații Kievului, pe 27 martie, la Paris, conform AFP.

'Vom avea un summit al coaliției voluntarilor', a declarat președintele francez la 20 martie, la Bruxelles. 'Obiectivul meu pentru joi este, în primul rând, să existe acolo un angajament reiterat și explicit și poate că un pic specificat cu privire la sprijinul pe termen scurt pentru Ucraina', a afirmat Macron.

Acest nou summit, urmează unei prime întâlniri care s-a desfășurat la Londra la 2 martie 2025, precum și în contextul discuțiilor conduse de SUA cu Rusia și Ucraina, din 23-24 martie din Arabia Saudită, în vederea asigurării unui armistițiu limitat.

Emmanuel Macron și premierul britanic, Keir Starmer, încearcă să înființeze această coaliție a țărilor ce susțin Ucraina, după ce președintele american, Donald Trump, a demarat discuții directe cu Rusia luna trecută, cu scopul de a pune capăt războiului care durează deja de peste trei ani. 'Obiectivul ulterior este de a preciza diferitele niveluri de sprijin pentru Ucraina după pace, cel pentru armata ucraineană și eventual cel pentru desfășurare', a declarat Emmanuel Macron, conform AFP.

Ideea unei 'coaliții a voluntarilor' a fost enunțată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie, asupra susținerii Ucrainei și securității europene. La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de țări și trei reprezentanți ai UE și NATO, premierul britanic a anunțat, că săptămâna viitoare, joi (n.r. 20 martie), șefii militari ai țărilor participante la apel se vor întâlni în Regatul Unit pentru a face progrese în ceea ce privește planurile pentru o posibilă desfășurare de trupe pe teritoriul ucrainean. Starmer a afirmat, de asemenea, că participanții la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei și să crească sancțiunile și restricțiile asupra economiei acesteia - cum ar fi înghețarea activelor financiare - pentru a-l 'slăbi' pe președintele rus, Vladimir Putin, și a-l forța să vină la masa negocierilor, conform EFE.

În 20 martie, Keir Starmer a găzduit discuții cu aproximativ 30 de înalți oficiali militari din națiunile interesate de coaliție, spunând ulterior că 'intenția politică' de garanții de securitate pentru Ucraina devine 'realitate', potrivit dpa și https://www.lemonde.fr/.

Summitul de la Paris din 27 martie 2025 are loc pe fondul unor alte reuniuni și întâlniri în diverse formate, pe aceeași temă, ce au avut loc în lunile februarie-martie, în contextul în care președintele american, Donald Trump, a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe 'negocierile imediat', cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administrația Trump a mai precizat că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform site-ului https://www.reuters.com/.

***

La 17 februarie 2025, președintele francez, Emmanuel Macron, a găzduit o reuniune informală de urgență, la care au participat lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Scopul întâlnirii a fost dezbaterea ultimelor evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate în ultima perioadă de noua administrație americană condusă de președintele Donald Trump. Semn al unui sentiment de urgență real, ''a existat o convergență foarte puternică pentru a spune că Rusia constituie o amenințare existențială pentru europeni'', a spus șeful statului francez într-un interviu pentru presa regională, la 17 februarie.

Delegațiile americană și rusă conduse de șefii diplomațiilor, Marco Rubio și Serghei Lavrov, au avut, la 18 februarie, la Riad, o discuție care a durat mai mult de patru ore, prima întâlnire la care SUA și Rusia au abordat încheierea războiului din Ucraina, în timp ce Kievul și aliații europeni au privit preocupați, de pe margine, această întrevedere la care Moscova a formulat o nouă cerere majoră, aceea ca Ucraina să nu adere la NATO nici acum și nici în viitor. Statele Unite și Rusia au convenit, în context, stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele ''iritante în relațiile bilaterale'', cu scopul normalizării acestor relații, și să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică din urmă cu o săptămână să inițieze negocieri de pace. Cât despre participarea Uniunii Europene la negocierile de pace, secretarul de stat american, Marco Rubio, a estimat că aceasta ''va trebui să fie la masă la un moment dat, întrucât și ei au sancțiuni'' împotriva Rusiei, au relatat agențiile Reuters, AFP și EFE.

O nouă reuniune informală la inițiativa președintelui francez, Emmanuel Macron, a avut loc la 19 februarie, prin videoconferință, pentru a găsi o poziție comună cu privire la Ucraina și la apărarea colectivă. Au participat, prin videoconferință, șefi de stat sau de guvern din Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Finlanda, Belgia, Bulgaria, Croația, Grecia, Irlanda, Islanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Slovenia, Republica Cehă și Canada. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat la reuniune, fizic, în contextul în care a avut și convorbiri bilaterale cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

La 24 februarie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut o întâlnire cu omologul american, Donald Trump, în Biroul Oval al Casei Albe, în timpul unei videoconferințe G7, la care restul liderilor din Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Italia au participat virtual. Macron a apreciat întâlnirea drept una 'foarte bună' și 'foarte prietenoasă', într-un moment de tensiune în legătură cu decizia Washingtonului de a negocia direct cu Moscova, 'peste capul europenilor și al Kievului', pentru a pune capăt războiului din Ucraina, conform EFE și AFP. Președintele francez a pledat cauza Uniunii Europene în fața anunțului de impunere a unor noi taxe vamale de către omologul său, Donald Trump, și la final și-a exprimat speranța că a reușit să-l convingă, a relatat AFP.

La rândul său, premierul britanic, Keir Starmer, s-a întâlnit, la 27 februarie, cu președintele american, Donald Trump, la Casa Albă, pentru primele discuții în persoană de când liderul republican a anunțat intențiile de schimbare a politicii SUA cu privire la Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global, a relatat Reuters. Starmer a cerut Statelor Unite, să ofere o 'plasă de protecție' de securitate pentru orice forță europeană care ia parte într-un potențial rol de menținere a păcii în Ucraina, spunând că aceasta ar oferi Kievului o pace durabilă, mai degrabă decât o pauză temporară a violenței. El a semnalat, de asemenea, că Marea Britanie va crește cheltuielile pentru apărare și că este deschis ca trupele britanice să ofere garanții de securitate Ucrainei, dar numai alături de alte națiuni europene și în 'condițiile potrivite'.

În 28 februarie, președintele Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În declarațiile din fața presei, care au precedat summitului propriu-zis, Trump a spus că se consideră un 'arbitru' și un 'mediator' între Ucraina și Rusia pentru a ajunge la pace, în timp ce Zelenski a spus că nu vrea să facă niciun 'compromis' cu 'criminalul' Vladimir Putin, declarații transformate într-un schimb tensionat de replici între Trump și Zelenski înaintea întrevederii lor din Biroul Oval, conform AFP și EFE. Discuția dintre cei doi s-a inflamat și a intervenit, de asemenea, vicepreședintele american, JD Vance, acesta și Trump reproșându-i lui Zelenski că dă 'dovadă de lipsă de respect' față de SUA. 'Nu ați spus 'mulțumesc' pentru ajutorul primit', a mai remarcat Vance, ridicând tonul la Zelenski, care i-a răspuns: 'Am spus de multe ori 'mulțumesc' poporului american'. 'Vă jucați cu viețile a milioane de oameni. Vă jucați cu al Treilea Război Mondial', i-a indicat Trump lui Zelenski, arătând cu degetul către acesta, în timp ce președintele ucrainean încerca să răspundă, dar nu era lăsat. ''Oamenii mor, nu mai aveți soldați (...) Încheiați un acord (cu Rusia), altfel vă abandonăm, iar dacă noi ieșim, nu veți mai putea lupta. Nu cred că va fi foarte plăcut', a mai amenințat președintele american, la 28 februarie, care a spus că a avut recent mai multe discuții cu Putin.

În 2 martie 2025, premierul britanic, Keir Starmer, a găzduit, la Londra, un summit, la care au participat aproximativ 15 lideri europeni. Emmanuel Macron a declarat, în aceeași zi, pentru cotidianul francez 'Le Figaro' că Franța și Marea Britanie propun un armistițiu parțial de o lună în Ucraina 'în aer, pe mare și în ceea ce privește infrastructura energetică', fără a viza lupte la sol într-o primă etapă. La finalul reuniunii, secretarul britanic de stat pentru forțele armate, Luke Pollard, citat de AFP, a declarat că Parisul și Londra nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la propunerea privind instituirea unei încetări a focului parțiale timp de o lună în Ucraina. La 6 martie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a reafirmat refuzul de a accepta desfășurarea unor trupe europene de menținere a păcii în Ucraina pentru a garanta o posibilă încetare a focului. 'Nu vedem niciun compromis posibil. Această discuție este purtată cu un scop vădit ostil' față de Moscova, a declarat Lavrov, care a precizat că într-un asemenea caz Rusia nu va face nicio distincție între forțele NATO și cele ale Franței sau Regatului Unit și nu va rămâne cu 'brațele încrucișate'.

Președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, au avut, la 18 martie, o convorbire telefonică pe tema unui armistițiu limitat în războiul din Ucraina. Kremlinul și Casa Albă au transmis fiecare comunicate despre convorbirea celor doi președinți. Potrivit Casei Albe, Putin și Trump au convenit asupra începerii unor negocieri tehnice pentru un armistițiu maritim în Marea Neagră, pentru o încetare a focului deplină și pentru a ajunge în final la o pace permanentă, iar aceste negocieri vor începe 'imediat' și vor avea loc în Orientul Mijlociu. La rândul său, Kremlinul a transmis că Putin a acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei pentru 30 de zile și a descris discuția celor doi președinți drept 'detaliată și sinceră'. Totuși, Putin nu a acceptat armistițiul global de 30 de zile propus în comun de SUA și Ucraina, el reafirmând temerile sale că armata ucraineană ar putea profita de acest răgaz pentru a-și reface capacitățile, atât în ce privește mobilizarea de noi soldați cât și dotarea cu noi echipamente de luptă. Președintele rus a condiționat un armistițiu global de încetarea ajutorului militar occidental pentru Ucraina, inclusiv furnizarea de informații. Putin a reafirmat, de asemenea, condițiile sale deja enunțate pentru o soluționare negociată a conflictului din Ucraina, și anume ca aceasta să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO, Rusia să controleze toate cele patru regiuni ucrainene pe care le revendică, iar dimensiunea armatei ucrainene să fie limitată.

Oficiali americani și ruși au început, în 23-24 martie, convorbiri, la Riad, în Arabia Saudită, cu scopul de a face progrese în direcția unui armistițiu amplu în Ucraina, Washingtonul urmărind un acord de încetare a focului la Marea Neagră înainte de a obține un acord mai larg, informează Reuters, AFP și dpa.

Statele Unite au anunțat, la 25 martie, că au încheiat acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru garantarea siguranței navigației în Marea Neagră și un armistițiu parțial prin care cele două țări opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice, conform agențiilor AFP și Reuters. De asemenea, Statele Unite vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte și vor continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă, a transmis Casa Albă. Ucraina și Rusia au acceptat să 'asigure securitatea navigației, să elimine folosirea forței și să împiedice utilizarea navelor comerciale pentru obiective militare în Marea Neagră', precizează președinția SUA.
În ce privește Ucraina, SUA se angajează 'să susțină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor ucraineni strămutați cu forța', menționează, de asemenea, Casa Albă, care a emis două comunicate distincte, unul despre Ucraina și celălalt despre Rusia. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)