La 27 martie 2025 se împlinesc 136 de ani de la înființarea primei agenții de presă 'românești, naționale și autonome', având titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română - 'Agence Telegraphique de Roumanie' - 'Roumagence'. De-a lungul timpului, a trecut prin numeroase schimbări, care au presupus și alte denumiri. Până în 1917, a purtat numele de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, apoi din 1921 și până în 1949 a fost Agenția Telegrafică Română 'Orient-Radio' - RADOR. Timp de 40 de ani, până în 1989, s-a numit Agenția Română de Presă 'Agerpres'. Între 1990 - 2008 a fost Agenția Națională de Presă ROMPRES și, apoi, din 2008, Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Izbucnirea războiului ruso-turc (1877 - 1878), în care România și-a proclamat independența, a arătat că în regiune nu exista un birou care să transmită eficient, în străinătate, informații despre evenimentele în desfășurare. În aceste condiții, la 13/25 ianuarie 1877, a fost semnată o convenție între Agenția franceză de presă Havas și Ministerul Afacerilor Străine (ministrul Nicolae Ionescu, în Guvernul condus de Ion C. Brătianu), în vederea trimiterii unui corespondent la București. Potrivit contractului semnat, în schimbul unui serviciu de știri din străinătate difuzat de Havas la București, Ministerul român de Externe putea să transmită pe canalele agenției știri politice și economice oficiale. Totodată, Havas trebuia să le distribuie demnitarilor de la București, la domiciliul lor oficial, știri care să prezinte 'fie un interes general, fie unul special pentru România', iar aceștia se obligau să păstreze confidențialitatea informațiilor primite. De-a lungul timpului, au apărut nemulțumiri de ambele părți. Pe de o parte, corespondentul Havas reproșa Ministerului de Externe că poșta română nu păstrează secretul telegramelor, de cealaltă parte majoritatea ziarelor bucureștene se plângea de conținutul părtinitor al informațiilor Havas, potrivit lucrării 'Un secol de agenții de presă românești 1889 - 1989' (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

În aceste condiții, au fost demarate negocieri, de către oficiali ai Ministerului de Externe, în vederea înființării unei agenții naționale autonome de știri. La 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe Petre P. Carp (Guvernul Theodor Rosetti) a cerut 'Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor', din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o 'odae mare în casele ce le ocupă'. În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor a răspuns că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie 'să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa o odaie în localul actual al Direcțiunii generale a telegrafelor și poștelor'.

Ştiri ale Agenţiei Române din 27 iunie, publicate in MO (Monitorul Oficial) nr. 60 din 17 (29) iunie 1889.

Foto: (c)  AGENŢIA ROMÂNĂ/ AGERPRES FOTO ARHIVA

În aceste împrejurări, la 15/27 martie 1889 a fost înființată prima agenție de presă 'românească, națională și autonomă', având titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română - 'Agence Telegraphique de Roumanie' - 'Roumagence'. Documentele oficiale care au stat la baza înființării primei agenții naționale de presă datează din zilele de 15/27 și 16/28 martie 1889, ambele conținând în mare aceleași înscrisuri, și poartă semnăturile ministrului român de Externe, Petre P. Carp, și a directorului și proprietarului 'Politische Correspondenz', Erich Schaffer. Filogerman, Petre P. Carp dorea ca agenția românească să beneficieze de susținerea unei agenții, în special a celei austriece Correspondenz Bureau, dar și a Agenției engleze Reuters, în încercarea de a sparge monopolul agenției franceze Havas. În contract se stipula de la început că Agenția Telegrafică a României va fi autonomă. Cu sediul la București, Agenția, condusă de o persoană aleasă de Guvernul României, urma să transmită zilnic, prin telegraf, celorlalte agenții indicate de directorul vienez, știri privind România, iar de la Viena să se difuzeze în București 'un serviciu exact și rapid al tuturor știrilor de interes general sau special pentru România, astfel încât Agenția Română să asigure autorităților și publicului abonat din București un serviciu regulat și complet de știri', se arată în lucrarea citată mai sus.

Ştiri ale Agenţiei Române din 3 august, publicate in Monitorul Oficial nr. 89 din 24 iulie (5 august) 1898.

Foto: (c) AGENŢIA ROMÂNĂ/  AGERPRES FOTO ARHIVA

Agenția Telegrafică a României și-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat prin scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul 'Agence Roumaine - Correspondence telegraphique' și semnată de primul său director, M. Brăneanu, prin care acesta îi cerea să intervină pentru ca Direcția telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenția Română le transmitea străinătății și menționa: 'Ieri am expediat prima telegramă'. De organizarea agenției române s-a ocupat 'consilierul imperial' Adolphe Spira, venit special de la Viena, la cererea guvernului român. Sediul Agenției se afla în localul Direcțiunii generale a telegrafelor și poștelor, aflat pe strada Doamnei. Odată cu inaugurarea Palatului Poștelor și Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenția și-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenției s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de Externe.

Ştiri ale Agenţiei Române din 13 iunie, publicate in MO (Monitorul Oficial) nr. 61 din 15 (28) iunie 1906.

Foto: (c) AGENŢIA ROMÂNĂ/  AGERPRES FOTO ARHIVA

În timpul Primului Război Mondial, în condițiile ofensivei germane, odată cu evacuarea Guvernului României la Iași, la sfârșitul anului 1916, agenția a fost și ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunța legația de la Paris, la 2 noiembrie 1917, că 'Agenția Română nu mai funcționează'.

La 16 iunie 1921, a fost fondată prima agenție națională de presă modernă - 'Orient-Radio RADOR' - ca societate mixtă, notează lucrarea 'Agențiile de presă din România 1889-1999' (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, București, 2001), ce avea ca scop 'exploatarea de agenții de informațiuni telegrafice în țară și străinătate, servicii de publicitate în țară și străinătate și asocierea ei la întreprinderi similare', potrivit lucrării 'Un secol de agenții de presă românești 1889-1989' (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenției se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Șerbescu. Începuturile agenției au fost foarte grele, serviciul telegrafic era distrus în urma războiului, iar trenurile din străinătate circulau doar de două ori pe săptămână. Procedeul de primire și transmitere a știrilor era greoi. Știrile se primeau la telegraf, erau trimise cu motocicliști-curieri la Ministerul de Externe, unde erau cenzurate, și de acolo la agenție. Principalele reproșuri adresate agenției, precum numeroasele denaturări și întârzieri, erau făcute atât de ziare cât și de ambasade și agenții străine.

Ştire din arhiva RADOR/AGERPRES - Ştire despre Conferinţa Balcanică din 1930.

Foto: (c)  RADOR/  AGERPRES FOTO/ARHIVA

În fața atâtor probleme, ministrul de externe I.G. Duca s-a gândit să înființeze o agenție de presă națională, care să aparțină doar Ministerului de Externe. La sfârșitul anului 1924, agenția 'Orient-Radio RADOR' se afla într-o situație extrem de gravă, încât se vorbea despre o posibilă vânzare a ei. La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri semnată de I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acțiunile societății anonime 'Orient-Radio RADOR', devenind proprietarul exclusiv al agenției de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunțe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerințelor celei de-a doua conferințe a agențiilor de presă aliate. Astfel, a propus Parlamentului, la 8 martie 1926, un proiect de lege privind 'comercializarea Societății 'Orient-Radio RADOR' în tovărășie cu Banca Națională a României și cu Camera de Comerț din București'.

'Legea pentru reorganizarea și funcționarea societății 'Orient-Radio' (RADOR S.A.)' a fost votată de Senat la 3 martie și de Adunarea Deputaților, la 19 martie 1926. Legea a fost promulgată de Regele Ferdinand la 24 martie. Obiectul societății era acela de a exploata agenții de informații telegrafice și de presă în țară și în străinătate, serviciu de publicitate și informații comerciale. Între facilitățile pe care statul le acorda se aflau: dreptul exclusiv de recepționare din străinătate în vederea comercializării tuturor cursurilor de bursă, dreptul de prioritate de transmitere a știrilor prin poștă și telegraf imediat după mesaje de stat, dreptul de a poseda instalații proprii de recepție etc. Agenția a fost înzestrată, în 1934, cu cele mai noi aparate de transmisie - teleimprimatoare Siemens cu perforatoare de bandă - și a fost înființat un serviciu poștal, care transmitea prin poșta aeriană, de câteva ori pe săptămână, informații de ordin general, politic, economic, social și cultural în țările scandinave, la Riga, Madrid, Tirana, Haga, Copenhaga.

Ştiri din arhiva RADOR/AGERPRES, datate din 20 februarie 1941.

Foto: (c) RADOR/ AGERPRES FOTO ARHIVA

În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenției. Acesta a fost sediul RADOR și, mai târziu, al 'Agerpres', până la mutarea acesteia în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei.

Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii și statutului Societății 'Orient Radio'. Aceasta și-a schimbat denumirea în 'RADOR - Agenție de informații telegrafice', iar durata de funcționare a agenției a devenit nelimitată, potrivit lucrării 'Un secol de agenții de presă românești 1889-1989' (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul nr. 217 din 20 mai 1949, publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 23 mai, se anunța înființarea Agenției Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniștri, numită pe scurt 'Agerpres' și se preciza că întregul patrimoniu al fostei agenții RADOR devenea patrimoniul 'Agerpres' (Art.7). Se abroga, totodată, legea pentru organizarea RADOR (Art. 8). Decretul a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949.

La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înființa Agenția Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacțional al Agenției a fost realizat cu sprijinul Franței și PIDC/UNESCO, cu sprijinul tehnic al Agenției France Press (AFP) și LOGIPRESS. În 1999 a fost lansat primul site oficial al Agenției.

Agenţia Naţională de Presă Agerpres - Direcţia Tehnică.

Foto: (c)  DAN POPESCU/  AGERPRES/FOTO/ARHIVA

În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza și funcționa ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul și Camera Deputaților au adoptat, la 15 aprilie și, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.

De-a lungul timpului, Agenția Națională de Presă AGERPRES a trecut prin diferite etape de dezvoltare și momente cheie. Din septembrie 2013, când a fost lansat noul AGERPRES - https://agerpres.ro/ - sub sloganul ''Actualizează lumea'', agenția a devenit și mai vizibilă, implicându-se în diverse proiecte noi, participând și organizând evenimente, lansând noi fluxuri și secțiuni dedicate.

Evenimentul de lansare a Noului AGERPRES. Agenţia Natională de Presă AGERPRES, prima agenţie de profil din România, are o noua identitate vizuală, noi platforme de comunicare online, precum şi un nou slogan, 'Actualizează lumea'.

Foto: (c)  RAZVAN CHIRITA/AGERPRES FOTO 

În decembrie 2013, AGERPRES a organizat, pentru prima dată în România, la Sibiu, conferința Asociației Agențiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE), a 22-a ediție. Agenția Națională de Presă AGERPRES a preluat, cu acest prilej, președinția ABNA-SE (2013 - 2014) și au fost semnate parteneriate cu agențiile de presă MIA - Macedonia, ARMENPRESS - Armenia, TREND News Agency - Azerbaidjan, Mehr News Agency - Iran și NNA - Liban (2014).

Agenția este parteneră cu peste 40 de agenții de presă din întreaga lume, precum: Azerbaijan State News Agency - AZERTAC, AFP (Franța), ANADOLU (Turcia), ANA-MPA (Grecia), ANP (Țările de Jos), ANSA (Italia), ANTARA (Indonezia), AP (SUA), APA (Austria), ATA (Albania), Belga (Belgia), BTA (Bulgaria), CTK (Republica Cehă), Ukrinform (Ucraina), dpa (Germania), EFE (Spania), HINA (Croația), Kazinform (Kazahstan), KUNA (Kuwait), Kyodo (Japonia), Mena (Egipt), MAP (Maroc), Moldpres (Republica Moldova), MTI (Ungaria), PAP (Polonia), Petra (Iordania), Prensa Latina (Cuba), QNA (Qatar), Radiobrasil (Brazilia), Reuters (Marea Britanie), Sana (Siria), STA (Slovenia), TANJUG (Serbia), Tap (Tunisia), TASR (Slovacia), TASS (Rusia), Yonhap (Coreea de Sud), Xinhua (China).

Casa Regală a României a acordat Agenției Naționale de Presă AGERPRES, în 2014, distincția ''Nihil Sine Deo'', cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la înființarea primei agenții de presă române. Totodată, a fost lansat primul e-book al Agenției, ''AGERPERS 125. Evoluție după Revoluție'', ce cuprinde 125 de fotografii din arhiva AGERPRES.

Arhiva fotografică a AGERPRES a fost evidențiată în 2016, în cadrul unui eveniment special organizat la Palatul Parlamentului, la care au participat personalități ale lumii politice, culturale și sportive din România și din străinătate. Arhiva fotografică cuprinde, din 1927 și până în prezent, sute de mii de filme și aproximativ 5.000 de plăci fotografice, fiecare film având între 20 și 40 de fotograme, placa fiind singulară. În toamna lui 2016, AGERPRES a lansat în premieră, la sediul ONU de la New York, primul Facebook Messenger NewsBot din România, AGERPRES NewsBot, precum și documentarul video 'Tărâmul dintre ape' despre Delta Dunării.

Expoziţia 'Descoperă Arhiva Fotografică AGERPRES', o istorie in imagini a vieţii socio-politice şi culturale româneşti, la Muzeul Naţional Cotroceni.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În 2018, Centenarul Marii Uniri a fost marcat prin organizarea a numeroase evenimente, atât în țară cât și în străinătate. La sediul ONU din New York, a fost deschisă expoziția de fotografie 'România: Evoluție' și a fost prezentat albumul omonim, ediție specială pentru Centenarul Marii Uniri, care conține 100 de fotografii din România, grupate în trei capitole: Arhivă, Revoluție, Evoluție. La 22 februarie 2018, AGERPRES a lansat documentarul video 'Marea Unire - România, la 100 de ani', special conceput pentru sărbătorirea Centenarului.

Expoziţia 'România: Evoluţie - 100 de ani', realizată de Agenţia Natională de Presă AGERPRES cu prilejul Anului Centenar, este expusă in faţa Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov.

Foto: (c)  MARILENA STANESCU / AGERPRES FOTO

În martie 2019, AGERPRES a aniversat 130 de ani de activitate și s-a alăturat consorțiului de agenții de presă ce produc European Data News Hub (EDNH), un site de referință pentru problemele majore europene. Site-ul este subvenționat de Comisia Europeană și beneficiază de independență editorială totală, fiind disponibil în șapte limbi - engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, maghiară și română (ultimele două având la bază conținutul oferit de AGERPRES).

În septembrie 2022, Agenția Națională de Presă AGERPRES a devenit parte a proiectului ''European Newsroom (enr)'', lansat oficial la Bruxelles, un proiect de cooperare între 18 agenții de presă europene, cu obiectivul de a îmbunătăți acoperirea mediatică a temelor legate de Uniunea Europeană și de a consolida sectorul mass-media.

La 25 iunie 2019, Casa Regală a României a acordat instituției calitatea de Furnizor al Casei Regale a României, pentru fluxul de știri, servicii fotografice și monitorizare presă. În 2022, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Regal, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, a oferit certificatul de furnizor al Casei Regale a României, pentru a doua oară, Agenției Naționale de Presă AGERPRES.

Certificatul de Furnizor al Casei Regale acordat Agenţiei Nationale de Presă Agerpres, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Elisabeta.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Printre proiectele editoriale lansate de AGERPRES se află: ''Orașul meu, București' (2014), în contextul împlinirii a 555 de ani de atestare documentară a Capitalei; ''Expo 2015'', dedicat Expoziției Universale de la Milano; ''Pe urmele lui Enescu'', care a cuprins reportaje și interviuri omagiale (2015); ''#MemorialColectiv'' (2015); #UnicInEuropa (2017), prin care și-a propus să promoveze locuri unice din România, prin particularitățile lor, dar și oameni cu idei unice, care au dat viață unor povești ce nu mai pot fi auzite niciunde în Europa; Jocurile Olimpice de iarnă de la PyeongChang, Coreea de Sud (2018); #CentenarDiplomatic (2018); 'Revoluție 30', o prezentare a evenimentelor ce s-au petrecut pe parcursul anului 1989 în țările europene, începând cu Polonia și continuând cu Ungaria, Germania de Est, Bulgaria, Cehoslovacia și România (2019); albumul 'România, momente de istorie. 90 de imagini cât 30 de ani' - un proiect AGERPRES și 'Jurnalul', ce cuprinde fotografii memorabile ale celor mai importante evenimente ale ultimelor trei decenii (2019); campania de interes public #imunitateprinmiscare, cu scopul conștientizării importanței sportului, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, organizată în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului și Comitetul Olimpic și Sportiv Român (2020); #stopdopajului, un proiect ce aduce în atenție pericolul pe care îl prezintă steroizii anabolizanți pentru sportivi de performanță și amatori, amploarea acestui fenomen în România și măsurile pentru combaterea flagelului (2020); ''JO 2020'', dedicat Jocurilor Olimpice de la Tokyo; ''JO 2022''; 'România - ITU 2022', dedicat Conferinței Plenipotențiarilor a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (PP-22), ediția a 21-a; ''Cupa Mondială de fotbal Qatar 2022'', 'ROMÂNI CU POVEȘTI' (2022); ''Incursiuni pe mapamond'' (2023), ''DANS ÎN IE'' (2023), '#EnergieVerde' (2023); ''ROMÂNIA-NATO-20ANI'' (2024), pentru marcarea celor 20 de ani de apartenență a României la Alianța Nord-Atlantică.

Agenția Națională de Presă AGERPRES a primit Premiul pentru excelență în gestionarea drepturilor de autor și pentru educarea cititorilor și a clienților, la Gala Drepturilor de Autor și a Drepturilor Conexe, la categoria Mass-Media (2018). La 23 ianuarie 2020, Agenției i-a fost acordat Premiul Media pentru sprijinul în promovarea competițiilor în cadrul Galei Atletismului Românesc 2019. În 2021, Agenția Națională de Presă a fost desemnată de CFA România 'Agenția de știri a anului 2020', pentru prezentarea echidistantă a informațiilor, fiind sursa principală de propagare în mass-media a știrilor economice și din domeniul financiar. În octombrie 2021, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a acordat un premiu special pentru promovarea informației economice de calitate Agenției Naționale de Presă AGERPRES, la Gala premiilor CCIB, eveniment organizat în cadrul celei de-a XXVIII-a ediții a Topului Firmelor din Municipiul București. Agenția a obținut Premiul Myosotis (pentru activitatea de informare obiectivă), în cadrul RDM Summer Gala 2023, ediția de vară a Premiilor Radar de Media (iunie) și Premiul Myosotis (pentru promovarea arhivei fotografice prin mijloace moderne) la Gala Premiilor Radar de Media 2023, ediția de toamnă (noiembrie).

Agenția Națională de Presă AGERPRES a câștigat, în noiembrie 2019, pentru a cincisprezecea oară, Trofeul la secțiunea ''Agenții de presă'' acordat de organizatorii Târgului Gaudeamus Radio România. De la instituirea Trofeelor Gaudeamus, în 1997, AGERPRES a câștigat premiul la secțiunea 'Agenții de presă' în 1999, 2000, 2001, 2003, 2005, 2007, 2009, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2017 și 2018.

Agentia Nationala de Presa AGERPRES a castigat pentru a douasprezecea oara si pentru a cincea oara consecutiv Trofeul la sectiunea Agentii de presa acordat de organizatorii Targului International Gaudeamus - Carte de invatatura, editia a XXII-a. In imagine: Daniel Popescu, redactor - AGERPRES.

Foto: (c) Mihai POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Dintre expozițiile de fotografie organizate în ultimii ani, amintim: decembrie 2019 - 'Revoluția română. 30 de ani de libertate' (Ateneul Român); expoziție de fotografii de la evenimentele din Decembrie '89, autor Sorin Lupșa, fotoreporter AGERPRES în timpul Revoluției Române din decembrie 1989, Palatul Șuțu; 'Apertures of a Revolution. Fotografii din decembrie 1989', organizată de Institutul Cultural Român din Londra (ICR) în parteneriat cu Ambasada României din Marea Britanie și Agenția Națională de Presă AGERPRES, la al cărei vernisaj a luat parte prințul Charles de Wales, astăzi regele Charles al III-lea; 2020 - expoziția de fotografie AGERPRES consacrată marcării a 30 de ani de existență postdecembristă a Senatului, cu participarea președinților Senatului din perioada 1990-2020 (Foaierul Senatului); 2021 - expoziția de patrimoniu sportiv istoric 'Citius, Altius, Fortius! Secvențe din istoria sportului românesc', realizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov, în parteneriat cu Asociația ESCU, Muzeul Sportului din București și AGERPRES; expoziția de fotografie 'Curtea de Argeș - retrospectivă', cu imagini din arhiva istorică AGERPRES (Sala Basarabilor de la Muzeul Municipal Curtea de Argeș); expoziția fotografică despre Oradea cu imagini din arhiva AGERPRES, de Ziua orașului; expoziție dedicată aniversării centenarului nașterii Regelui Mihai I al României (Palatul Elisabeta); 2022 - '15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană' (Palatul Parlamentului); 'Noi, Poporul/We the People', cu ocazia aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România, organizată de Ambasada SUA, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe - Unitatea Arhive Diplomatice și AGERPRES (expoziție itinerantă); 'Ucraina. Viața din fața tancurilor' a jurnalistului AGERPRES Cristian Lupașcu, organizată de Primăria Municipiului Iași (Parcul Copou); 2023 - 'Ucraina - un an de război', realizată de AGERPRES, în cadrul parteneriatului cu Biblioteca Centrală Universitară din Capitală; expoziția cu fotografii AGERPRES ce surprind Ucraina devastată de război, organizată cu sprijinul Secretariatului Internațional al NATO, al Delegației Permanente a României la NATO și al Delegației permanente a Poloniei la NATO, precum și al Reprezentanței Ucrainei (sediul NATO din Bruxelles); 2024 - 'Contribuția Familiei Regale la consolidarea rolului României în NATO și UE 2002-2023', care cuprinde imagini surprinse în timpul activităților externe derulate de Familia Regală, vernisată, în prezența Custodelui Coroanei Române Margareta și a Alteței Sale Principele Radu, la sediul Delegației Permanente a României la NATO din Bruxelles, ajungând ulterior la Luxemburg și la Helsinki; ''110 ani de Olimpism în România', cu prilejul Jocurilor Olimpice (Paris); expoziția foto-documentară 'Bucureștii ultimelor decenii de regim comunist. Diplomație, Cenzură și Control', organizată de Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și AGERPRES (sediul central 'Mihail Sadoveanu' al BMB); 'Retrospectiva anului 1989', care prezintă, lună de lună, momentele-cheie și atmosfera unei perioade de transformare profundă, organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în parteneriat cu Agenția Națională de Presă AGERPRES (Biblioteca Academiei Române); 'Reflecții asupra Revoluției: 35 de ani de istorie', organizată de Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană, în parteneriat cu AGERPRES și CNSAS (sediul central 'Mihail Sadoveanu' al BMB) ș.a.

Inaugurarea Casei Romaniei din Paris, eveniment prilejuit de desfasurarea Jocurilor Olimpice de vara Paris 2024.

Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES FOTO

Între evenimentele organizate de Agenția Națională de Presă AGERPRES se află: conferința internațională ''Agențiile de presă în secolul al XXI-lea - Respectarea drepturilor de autor este cheia spre evoluție în media'' (2015), care a marcat 20 de ani de la înființarea Asociației Agențiilor de Presă din Balcani ABNA-SE; conferința 'Protecția jurnaliștilor și libertatea presei', printre invitați aflându-se John J. Daniszewski, vicepreședinte al Associated Press, Clive Marshall, CEO al Press Association, Erik Nylen, secretar general al EANA, Ricardo Gutiérrez, secretar general al Federației Europene a Jurnaliștilor (2016); conferința Alianței Europene a Agențiilor de Presă - EANA (coorganizată de AGERPRES, 25-27 aprilie 2018); relansarea oficială a Proiectului ReStart - pentru un jurnalism de calitate, de către Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București, Agenția Națională de Presă AGERPRES și Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, prin încheierea unui Acord de parteneriat (2021); proiect în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice inițiat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București și Agenția Națională de Presă AGERPRES, ce are ca obiectiv central explorarea modalităților în care tehnologiile distributive blockchain și activele crypto (NFT) pot deveni instrumente esențiale pentru distribuirea de știri și informații în era noilor tehnologii (2023); conferința ''AGERPRES 135: Era AI, inovații și provocări digitale în jurnalismul contemporan'', cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înființarea primei agenții de presă românești, organizată în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară ''Carol I'', însoțită de o expoziție fotografică cu imagini de la principalele evenimente de la care a transmis AGERPRES (2024).

Romfilatelia a lansat, la 27 martie 2023, de Ziua AGERPRES, în cadrul parteneriatului dintre cele două instituții, un întreg poștal cu timbru marcă fixă.

Claudia Nicolae (stg.), directorul general al Agentiei Nationale de Presa Agerpres, si Cristina Popescu (dr.), director general Romfilatelia, participa la evenimentul de lansare a unui intreg postal cu timbru marca fixa, de Ziua Agentiei Nationale de Presa AGERPRES, de catre Romfilatelia.

Foto: (c) Radu TUŢĂ / AGERPRES FOTO

La 21 octombrie 2024, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) București și Agenția Națională de Presă AGERPRES, cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, au lansat proiectul 'Agerpres Daily News | Hold History', care are scopul de a combate dezinformarea și de a promova jurnalismul de calitate prin utilizarea tehnologiei blockchain și a tokenurilor non-fungibile (NFT). La 15 noiembrie 2024, ICI București și AGERPRES au lansat, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului, proiectul 'Aplicație AI - Știrile Agerpres', iar la 10 decembrie 2024, ICI București și AGERPRES, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, au lansat cea de-a doua etapă a proiectului 'Aplicație AI - Știrile Agerpres', marcând trecerea de la fluxul național la cel regional.

Foto: nft.ici.ro

La 17 februarie 2025 a fost vernisată, la Institutul Francez din Tunis, o expoziție cu fotografii AGERPRES dedicată marcării a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Expoziția fotografică 'Le printemps interdit' a fost organizată de ambasadele Franței, Poloniei, României și Ucrainei în Tunisia, sub patronajul Delegației Uniunii Europene din această țară, cu sprijinul Institutului Francez din Tunis și al Agenției Naționale de Presă AGERPRES.

La 19 martie 2025, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO și Agenția Națională de Presă AGERPRES au încheiat un protocol de colaborare pentru promovarea valorilor de patrimoniu ale României. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, Ruxandra Bratu; editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Ady Ivaşcu)