Demararea oficială a parteneriatului instituțional pentru modernizarea sistemului judiciar

25 mai 2026

Administrația Prezidențială, prin Departamentul Constituțional Legislativ, și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) anunță demararea oficială a activității Grupului de dialog și reflecție din cadrul Just.AI Forum - Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar din România.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a găzduit joi, 21 mai 2026, prima întâlnire de lucru a Grupului de dialog și reflecție din cadrul Just.AI Forum. Tema centrală a acestei sesiuni inaugurale a fost analizarea impactului pe care tehnologiile bazate pe Inteligența Artificială (AI) îl pot avea în faza de urmărire penală.

La întâlnire au participat reprezentanți și specialiști din cadrul Departamentului Constituțional Legislativ al Administrației Prezidențiale, al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al Inspectoratului General al Poliției Române, al Direcției Generale Anticorupție și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Această inițiativă strategică a Președintelui României, Nicușor Dan, și a Administrației Prezidențiale a fost primită cu deplină deschidere de către conducerea Ministerului Public, precum și de către ceilalți participanți la întâlnire.

Participanții consideră esențială cooperarea interinstituțională pentru a identifica soluțiile de AI necesare eficientizării activității judiciare, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și având ca finalitate creșterea calității actului de justiție.

Un răspuns comun la provocările sistemului judiciar

Premisele acestui demers, evidențiate de către reprezentanții Administrației Prezidențiale, rezidă în problemele structurale resimțite la nivelul activității judiciare: un volum de muncă deosebit de mare și scheme de personal subdimensionate și incomplete.

În cadrul dezbaterilor, participanții au agreat că adaptarea la realitățile tehnologice cotidiene este indispensabilă. În lipsa unei strategii naționale coordonate, există riscul major al apariției unui decalaj profund între tehnologiile folosite în sectorul privat și cele de care dispun organele de anchetă, ceea ce ar îngreuna gestionarea provocărilor infracționale moderne.

În acest context, Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și structurile sale specializate - Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), împreună cu structurile operative ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), ale Direcției Generale Anticorupție (DGA) și ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), și-au manifestat interesul ferm pentru adoptarea unor soluții IT menite să sprijine activitatea de urmărire penală.

Automatizarea activităților repetitive, analiza documentară, managementul probator, transcrierea automată a declarațiilor au reprezentat doar o parte dintre subiectele discutate, apreciindu-se că identificarea unor instrumente de AI în aceste zone de activitate, precum și în cadrul structurilor suport, pot contribui direct la reducerea timpului de soluționare a dosarelor și la eficientizarea utilizării resursei umane.

Principii cardinale: eficientizare, securitate, confidențialitate și independența deciziei

Administrația Prezidențială și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că deschiderea către inovație, prin implementarea unor soft-uri de AI menite să eficientizeze activitatea de urmărire penală, trebuie dublată de o utilizare responsabilă a acestora, în special din perspectiva conformității utilizării cu standardele naționale și europene incidente în materia protecției drepturilor și libertăților fundamentale.

În faza de urmărire penală, toate instrumentele AI propuse vor fi supuse unor standarde stricte de securitate și auditare. De asemenea, s-a stabilit ca viitoarele soluții tehnice să fie compatibile și comune pentru toate structurile implicate în activitatea de urmărire penală.

În acest sens, s-au purtat discuții cu privire la riscul dependenței cognitive, securitatea datelor, necesitatea auditării sistemelor AI și a conformității cu AI Act (Regulamentul UE nr. 2024/1689).

Totodată, partenerii instituționali reiterează un principiu fundamental: Inteligența Artificială va funcționa exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului.

În cadrul acestui forum, Administrația Prezidențială, prin Departamentul Constituțional Legislativ, își va asuma rolul de observator și de sprijin, acționând ca o portavoce a sistemului judiciar în raport cu problemele cu care acesta se confruntă.

Calendarul acțiunilor viitoare

O primă măsură adoptată de către participanți constă în lansarea unui mecanism comun de consultare, prin crearea unui chestionar distribuit tuturor instituțiilor participante, în vederea radiografierii exacte a nevoilor beneficiarilor finali.

Centralizarea datelor va fi asigurată de către fiecare instituție în parte și, ulterior, într-un coș digital comun, rezultatele urmând să fie integrate în raportul de diagnostic ce va fi redactat în termen de 5 luni.

Lucrările grupului vor continua în data de 4 iunie 2026, într-o ședință de lucru prezidată de către Direcția Națională Anticorupție, scopul acestei noi întâlniri fiind analizarea stadiului de implementare a sistemului ECRIS V, pentru a asigura o deplină corelare a tehnologiilor și a evita dublarea eforturilor de dezvoltare software.

Totodată, în cadrul următoarei întâlniri urmează a se aproba formularul comun de consultare, calendarul consultărilor și a se demara procedura consultărilor.

Administrația Prezidențială, prin Departamentul Constituțional Legislativ, și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție își exprimă convingerea că transformarea digitală a sistemului judiciar, privită ca un serviciu public, va aduce beneficii majore întregii societăți românești, sporind celeritatea și calitatea actului de justiție, fără a pune în discuție independența magistratului procuror.

Departamentul Comunicare Publică